That's memories;

Peter & Tinker...

Magia exista, a exista intr o sclipire, intr un moment, intr o umbra, intr o privire si intr un sarut.
Si a inceput sa creada in magia cand nu exista nici soare, nici luna sa i fie martora, cand ce ii placea s a desprins; si nu era nici cea mai frumoasa, nici cea mai desteapta, nici cea mai cunoscuta, era doar ea inchisa in propria ei lume.Astepta un print, il cauta, a crezut ca l a gasit,dar nu era el ... era al alcuiva, universul i l a luat, desi nu i apartinea a indepartat o definitiv. Un inger, si o sopata in vise i a readus speranta si picatura de magie.Era undeva prin noiembrie anul lui 2008.Un sfarsit prea frumos, cum chiar nu se astepta nici ea dupa tot ceea ce fusese.
Il cunostea de ceva timp, de vreo cateva luni, sa zicem de prin 23 iunie ii parea o figura placuta in jurul ei, desi nu isi dadea seama, in interiorul ei exista ceva pentru acel baiat.El, un baiat "bun", o figura placut cum spunea, era asa dulce si tandru si i vorbea frumos.Dar prin iunie erau doar niste cunoscuti, avea un prieten comun, ingerul si soapta din vise.Si i a unit mai mult decat isi putea ea imaginea, probabil si el vreodata.
Si toti in jurul ei, tot prin iunie, ii vorbeau de acest El, prieten cu ingerul si soapta din vise.Ea, crezandu se printesa din toate basmele pe care i le povesteau parinti in copilarie, nu i dadea foarte mare importanta insa in interiorul ei a crescut curiozitatea, interesul. Si l a cunoscut. Avea un zambet lipicios, niste ochisorii de chinez, micuti si negri. Si era bun, era placut , era diferit.
Si uite asa au trecut lunile, pana cand prin octombrie au inceput intamplator sa vorbeasca mai mult decat normal. Si le facea bine, si se apropriau pe zi ce trece.
"chiar imi face placere sa ma suni" i a spus el, suficient sa inima sa i bata ei de bucurie si fiorul iubirii sa si faca aparitia.
"te sunasem doar ca mi este foarte dor de andrei ... si .. " ii spunea ea in urmatoarele zile, raspuns , trist deoarece avea legatura cu soapta din vise, soapte povestei lor, au facut sa l intipareasca pe EL si mai adanc in sufletul ei.
"ma mut la Ploiesti" ii scrie Ea repezit, el, bucuros ii raspunde "vii la mine in liceu ;;) " . Totul se lega. Si au trecut din nou ceva zile iar pe 16 noiembrie si au dat prima intalnire.
De aceasta data, nu a fost vorba doar de o prima intalnire, a fost si prima zapada din anul 2008.Era frig ce i drept, dar nu se simtea. Intr o masinuta micuta, neagra erau ei , si se conversau, Ea curioasa vb despre soapta din vise, pe El il afecta, ii aminteau de cel mai important prieten din viata lui, pe care viata i l a furat fara sa i dea nici cea mai mica explicatie.
O intamplare ciudata a facut ca intalnirea lor sa lase loc de o urmatoare intalnire si o discutie mai funny sa i spune.
El, dupa cum a si spus " din cauza ta, ca m am emotionat" a incurcat rezervorul de motorina cu cel de benzina, si probabil acum, cand totul s a ajuns la ura, El nu ma recunoaste, fata ii placea mult, poate mai mult decat se astepta. Micuta si fragila, ca eu ador sa o tot laud, cu ochisorii amri si verzi si un par blond drept si lungut, era cel mai frumos lucru din masina lui.
A doua zi, insa destinul din nou, sau poate nu neaparat, sau intalnit. 17 noiembrie de data asta, la o petrecere a unei rude comune.Ea a vea o miregna, iar El o privea si i zambea.
A invitat o afara sa fumez o tigara, frigul, pentru el pretext probabil , l au impins sa o imbratiseze
"ce slabut esti" ii adresa ea, iar el glumet cum ii placea " stiu ca ti plac grasii tie" Nu, nu mi plac grasii, imi placi tu. Dar imi placi asa cum erai atunci, cand erai doar al meu. d Au plecat amandoi de la aniversarea respectiva, in aceasi masinuta micuta, asemenea unei barcute parasite in largul unei mari.Micuta, cu doua mane si doi ochisori rosii, si un numar tot rosu ce facea cadrul perfect.
Acolo, Ea tine mine si acum, cand plange, cand sufletul numai e sufletul, si cand tot ce a fost nu va mai fi, ascult o melodie, cu un milion,tu cel ce te numesc "el" iti mai poti aminti? Nici melodia nu i alinase inca durerea de cap, nici imbratiseara din frig, si nici acea privire eterna ascunsa in aripile unui suflet ratacit ce nu se mai vrea suflet.Insa El, asa dulce cum a fost tot timpul i a spus "Vrei sa ti fac un bine?" si ea a acceptat. Si i a facut un bine . El a sarutat o, si a fost placut, feric si mirific. Si nu mai conta nimic, nici ca se aflau intr o masina, nici ca era destul de frig, nici ca era o ora destul de tarzie, ea si el erau acolo, si ei nu i venea sa creada.
Si asa a inceput tot ceea ce a fost mai frumos in viata ei, dar ceea ce din cauza lumii si din cauza ei s a terminat aiurea.