Ne luam ramas bun de la un an care ne-a aportat sentimente si trairi mai mult sau mai putin magice. Spun asta penta ru ca pentru fiecare in parte anul in sine a insemnat tristeti sau bucuri la fiecare pas pe care l-am pictat in drumul spre soare.
Si ca orice lucru, ce prinde fiinta printr-un gest minor, la fel si 2010 a prins fiinta printr-un gest minor. Printr-o lacrima, o lacrima ce a durat un an de zile, dar in fiecare secunda am simtit ca-mi poveste un alt si alt sentimente pe care eu mi-l aportam, de data asta , ci nu ceilalti.
A fost un 2010, cu 18 ninsori dinferit, ce astazi imi aduce a 19-a ninsoare dintr-un tablou ce sper ca-si picteze ultimul coltisor, aproape de soare.
Un an complex, in care am plans, am ras, am facut cunostinta si mi-am luat ramas bun.Un an in care am facut, cu siguranta si de departe, cele mai multe greseli. Un in care am crezut ca iubesc, dar care a avut grija pe ultima suta de metri sa-mi arate ca iubire este nemasurabila si de nepovestit. Si ca iubirea adevarat vine prin urmele unui vis ce se transforma in realitate, iar propria-mi realitate mi-o transforma intr-un vis frumos.
E adevarat, ca cel mai dureros lucru, sau lucru ce te transpune pe o coala transparente ce se umple de culori in momentul cand o intinzi spre soare. Dar atentie : sa nu arzi coala.
Spuneam mai sus ca un vis in momentul cand devine realitate, iti fura realitate ce o aveai pana-n momentul in care visul devine realitate, ti-o fura si ti-o transforma intr-un vis. Si atunci la sfarsit de an spun eu : Merita cu adevarat sa iti schimbi realitate doar pentru a prinde de picioare un vis ce-si nascoceste prin nopti pe sub plaope si iti atince cu privire undeva in sufletul ce se desprinde de orice amanunt ca sa zambesc intr-un tarziu intr-un invelire de stele ? Merita, desi ti-ai dori realitatea si noua realitate sa mearga cocomitent.
E greu de inteles si de expus , fara lucruri concrete, dar nu pot spune lucruri concrete pentru ca de data asta ma tem , tot ce stiu ca acest lucruri concrete sunt realitatea mea de astazi sau VISUL MEU IMPLINIT!
I DO BELIEVE!
Revin la 2010. Multumesc lui Dumnezeu, ca m-a indepartat de anumite persoane si ca mi-a deschis ochii si in al doilea rand ca mi.a ridicat standardele.Si acum am exact ce am spus tot timpul ca-mi doresc. Si cum ma cheama pe mine: C atalina R aluca ! Sa traiasca toti ce poarta CR ! Si sunt doar 3 in lume :D !
In afara faptul ca 2010 m-a indeparat de persoane pe care, am inteles , ca sufletul meu chiar nu si le dorea aproape, si am realizat ca NU AM IUBIT, mi-a adus o multime de spiridusi, fara de care eu niciodata n-as putea fi o zana !
Catalina, Larisa si Elena ! Sunt mici, sunt frumoase, sunt triste si sunt fericite. Iubesc sau nu, sau sunt inteles sau nu, tropaie prin sufletul meu tot timpul. Sunt prieteni ce se scriu, si nu se pot sterge.
Oana - A aparut ciudat, dar a aprut facandu-ma sa inteles ca lucrurile se intampla cu un motiv. Atunci , probabil prietenia cu ea a fost motivul unei prostii totale! Ea este un spiridus enorm de important pentru mine ! Universul meu este gigant !
Au mai fost persoane pasagere pe care le pastrez doar ca pasageri prin drumul meu.Tot ce am pierdut A TREBUIT sa pierd, si a trebuit sa suport ca sa primesc spiridusi la schimb.
2010 in afara tuturor lucrurilor mi-a implinit cel mai mare vis al meu. Am cunoscut persoana pe care am tot spun mai glumind mai in serios sau mai in nebuni : Eu o Sa Ma Marit Cu .. ! Si normal ca nici eu nu credeam, dar Universul mi-a demonstrat ca poate conspira, si nu conteaza ca sunt romanca, indianca spanioloaica sau portugheza sau ca am 15 ani, 20 , 60 sau ca unul este faimos sau nu .. nu conteaza absolut nimic ! Daca vrem cu adevarat sa conspire Universul, el conspira !
2010 pe final a fost cel mai superb an !
UNIVERSUL CONSPIRA!
Nimeni nu stie ce are, pana cand nu pierde!
rasariiit
vineri, 31 decembrie 2010
sâmbătă, 4 decembrie 2010
IT IS MY LIFE
Eu nu vreau sa desenez precum Picasso, nici sa cant poate asa cum o face Sinatra.
Eu doar vreau sa fiu oglinda visurilor mele, sa fiu eu insami, pentru ca asta voi fi mereu.
In anumite momente vreau sa ma prefac si eu ca-s vantul fara aripi, pentru nebunia de a iubit viata.
Cand privesc in fiecare noapte stelele, nu ma mai gandesc la cat sunt de mica, nu le mai numesc nici nu le mai numar una cate una, nici nu le mai urmaresc pentru ca acum stiu unde sunt.
Sa imbratisez viata, sa o fac numai a mea, cu pielea alba sau neagra, cu ce-mi doresc sa-nvat.
Sa imbratisam viata, sa o simtim cu adevarat si sa stim sa pierdem, putin, uneori.De fiecare data sa credem ca mereu vom fi bine.
Poate in apa fara sa stiu sa-not sau pierduta intr-un loc cu donrinta sa pot plange sau pe o strada in mijlocul unui oras sa mi caut visele.
Nu am sa mai scriu pana in 2011. Ne citim in 2011.
Motivele nu le pot insira, nici eu nu le cred in mare parte inca !! Stiu decat ca am aproape 8 ani de cand tot visam la ceva, nu e design, nu e vb de desanat .. Pur si simplu ¨vise dobitoace¨ pe care le avem si care nimeni, chiar nici eu nu ii dadeam crezare.
Mai fericita de atat nu stiu cat exista ! 3 Decembrie 2010 cea mai magica zi posibila ! Absolut nimic, deci absolut nimic din viata mea, nici macar amintirile sau persoanele pe care le iubesc eu cel mai mult, nu pot sa depaseasca chestia asta !!
SI VA SPUN DIN TOT SUFLET UNIVERSUL CHIAR CONSPIRA !
Mie mi s-a demonstrat ca UNIVERSUL CONSPIRA !!
SUNT FERICITA !! COMPLET :D !!
Ne citim in 2011 !!
Eu doar vreau sa fiu oglinda visurilor mele, sa fiu eu insami, pentru ca asta voi fi mereu.
In anumite momente vreau sa ma prefac si eu ca-s vantul fara aripi, pentru nebunia de a iubit viata.
Cand privesc in fiecare noapte stelele, nu ma mai gandesc la cat sunt de mica, nu le mai numesc nici nu le mai numar una cate una, nici nu le mai urmaresc pentru ca acum stiu unde sunt.
Sa imbratisez viata, sa o fac numai a mea, cu pielea alba sau neagra, cu ce-mi doresc sa-nvat.
Sa imbratisam viata, sa o simtim cu adevarat si sa stim sa pierdem, putin, uneori.De fiecare data sa credem ca mereu vom fi bine.
Poate in apa fara sa stiu sa-not sau pierduta intr-un loc cu donrinta sa pot plange sau pe o strada in mijlocul unui oras sa mi caut visele.
Nu am sa mai scriu pana in 2011. Ne citim in 2011.
Motivele nu le pot insira, nici eu nu le cred in mare parte inca !! Stiu decat ca am aproape 8 ani de cand tot visam la ceva, nu e design, nu e vb de desanat .. Pur si simplu ¨vise dobitoace¨ pe care le avem si care nimeni, chiar nici eu nu ii dadeam crezare.
Mai fericita de atat nu stiu cat exista ! 3 Decembrie 2010 cea mai magica zi posibila ! Absolut nimic, deci absolut nimic din viata mea, nici macar amintirile sau persoanele pe care le iubesc eu cel mai mult, nu pot sa depaseasca chestia asta !!
SI VA SPUN DIN TOT SUFLET UNIVERSUL CHIAR CONSPIRA !
Mie mi s-a demonstrat ca UNIVERSUL CONSPIRA !!
SUNT FERICITA !! COMPLET :D !!
Ne citim in 2011 !!
miercuri, 1 decembrie 2010
joi, 25 noiembrie 2010
Obista si fara sperante, de la atatia pasi ce nu m-au lasat sa inaintez, incercand sa uit si sa nu ma mai gandesc, am relizat ca ma pot descatusa de tristeti.
Am avut atatea vise, pe care niciodata nu le-am vazut implinite, planuiam tot timpul ziua de maine, si in acel maine am am ajuns sa fiu tot una singura, tot eu.
Dar ma voi in acest tren, nu ma intereseaza destinul, vreau sa fiu eu cu mine.Vreau sa stiu ca si eu merit sa risc .Dar sufletul imi era racit, ratacit si sovielnic din lipsa de iubire.
Si in acest vagon, am vazut in ochii altcuiva un suflet ce am stiu ca ma va salva.
Te-am vazut si am decis sa te ignore, adevarul este ca nu sunt in stare sa mai plang asa ca am decis sa cobor la urmatoarea statie.
Au trecut doar doua zile si in gandul meu este el, si uite ce frumoasa este viata, te surprinde cand incetezi sa mai crezi.
Si am sa traiesc momentele pe care de foarte mult timp le-am lasat in urma. Si acum este momentul sa risc, sa las totul la o parte si sa spun ceea ce simt.
Daca te-am gasit acum nu vreau sa ma gandesc din nou, sa-mi plang trecutul, acum cand te am.
Urmatoarea statie va fi destinul meu, voi fi eu si vei fi tu , intr-un loc pentru amandoi.Un loc ce se numeste iubire.
Si ramai chiar aici, aici cu mine.
Am avut atatea vise, pe care niciodata nu le-am vazut implinite, planuiam tot timpul ziua de maine, si in acel maine am am ajuns sa fiu tot una singura, tot eu.
Dar ma voi in acest tren, nu ma intereseaza destinul, vreau sa fiu eu cu mine.Vreau sa stiu ca si eu merit sa risc .Dar sufletul imi era racit, ratacit si sovielnic din lipsa de iubire.
Si in acest vagon, am vazut in ochii altcuiva un suflet ce am stiu ca ma va salva.
Te-am vazut si am decis sa te ignore, adevarul este ca nu sunt in stare sa mai plang asa ca am decis sa cobor la urmatoarea statie.
Au trecut doar doua zile si in gandul meu este el, si uite ce frumoasa este viata, te surprinde cand incetezi sa mai crezi.
Si am sa traiesc momentele pe care de foarte mult timp le-am lasat in urma. Si acum este momentul sa risc, sa las totul la o parte si sa spun ceea ce simt.
Daca te-am gasit acum nu vreau sa ma gandesc din nou, sa-mi plang trecutul, acum cand te am.
Urmatoarea statie va fi destinul meu, voi fi eu si vei fi tu , intr-un loc pentru amandoi.Un loc ce se numeste iubire.
Si ramai chiar aici, aici cu mine.
sâmbătă, 20 noiembrie 2010
DADAAAA MEA MI E DOR DE TINEE
Nu pot sa dorm, desi am doua zile de cand n-am pus geana pe geana.Nu dau vina pe oboseala, de ce sa ma mint si sa fiu absurda ? Nu dau nici vina pe tine, caci tu esti generatorul tutror lucrurilor frumoase din viata mea.
Azi trag linia, ce ar trebui trasa la final de drum si in rezultat apari tot tu.Tot zambind, tot glumind, tot fericit. Tu, in lista mea, unde-mi adun fericirele , unde-mi scad tristetile si unde impart iubirea.
Tu esti rezultatul, tu esti soarele la care sufletul va ajunge.
Si esti departe, atat de departe.Un zburator pe cer in noapte.Departe, atat de departe incat nici creioanele nu-ti mai pot da o forma.Atat de departe incat si gandul se chinuie sa te vada exact asa cum esti.Atat de departe incat aripile mele se frang doar in visare, doar visand ca am sa te ajung si sufletul ramane fara glas si fara lacrimi, stiind ca nu te mai poate aduce aici. Nu se mai poate bucura de-un sfat,de-o vorba buna, de-un inger si de un suras, sau pur si simplu de-o pace razboinic de jucausa.
Sufletul meu pe zi ce trece devine tot mai alergic si mai selectiv.Are ganduri tot mai propice si tot mai mult dezamagire. Incep zilele si anii sa curga peste el si dezamagirea sa-l apese si sa mi-l farame. Si usor usor ridica standarele la cer.
Lacrimile incep sa-l spele iar si din nou, dar el se incapataneaza sa ramana viu prin amintiri, prin lucrurile ce azi sunt toate la tine.
Eu nu vorbesc prosti, nu filozofez si nici nu caut frimituri .Ci doar imi ascult sufletul sovoind pe o foaie.
E tarziu, mult prea tarziu sau mult prea dimineata in ziua sa mai fiu puternica si sa-mi pastrez pumnalul de iluzii cu care m-am inhamat la drum.
E cinci si ceasul inca bate spre si jumate.Luna tot mai este atarnata undeva departe, si ea tot departe de mine si aproape de tine, dar o vad, lasa o urma in spatele unor nori tristi de atatea ganduri rele.
Am crezut ca-mi va face bine sa ma plimb aici, departe si eu, departe chiar de mine.Am crezut ca ma voi simti putin mai aproape de soare, daca ma voi lasa purtata sub un cer instelat intetosat adesea de doi trei nori fugari ce adapostesc luna.
Am crezcut apoi ca-mi va face bine un ceai ferbinte si o pereche de botosi ce-i am de la batrana, asa cum o numesc eu pe dulcea mea strabunica ce azi e singura persoana pe care o simt cu mine.
Dar m-am inselat! Nici Gerogiana ce-mi este un lunar prielnic al inimii nu a reusit sa-mi restabileasca zborul pe mare.
Si am pus deoparte hainele de strada, m-am pitit sub doua plapumi groase sprand ca asa nici urma de amintire trista si tristete ma va ajunge.Si nici urma de lacrima nu mi va mai stoarce sufletul amarui si inchis in atatea inchisori si enigme.
Dar somnul tot n-a vrut sa ma fure, tot n-a vrut sa ma trimita in lumea lui Peter Pan. Nici macar in Peter Pan nu mai cred, nici macar nu stiu daca eu am crezut vreodata in zane.
Mi-a inghetat de tot sufletul, poate si din cauza plimbarii in noapte.Pana si strazile unui Madrid aglomerat zi si noapte au fost pusti si desertice.
Am dat drumul si la caldura, cu lacrimi in ochii si sufletul facut bucatele.
Nimic, oricat de cald si soare ar fi afara, sufletul e rece sloi ca o bucata de gheata.Si statator ca o stanca.
Imbratisez perna mea lunga si albastra, o imbratisez cu dor, e singurul lucru pe care am crezut ca-l mai pot face.Am ridicat jaluzele pentru ca simt nevoia sa vad in nou stelele , luna, cerul, sa simt adierea vantului si viata de dincolo de fereastra.
Ce mai pot simti cand totul imi striga mie insami ca-s moarta? Dar moarte,, nu am tem de tine, te stiu, te cunosc.Esti acea doamne imbracata in negru ce picteaza noapte si cauta ziua . Pot fi sigura ca pana si pe tine te pot iubi , si tie iti pot deveni prietena. Dar lasa-ma astazi, da-ma prada nopti sa-mi schimbe gandurile si suflet si sa ma readuca pe mine, Raluca aceasta pe care m am chinui in aceasta jumatate de an sa o construiesc.
Nu stiu ce s-a intamplat si ce se intampla cu mine.
Dorul ma termina, dorul de mine, de tine.Da.
Mai ales dorul de tine! Dorul de ei, magicineii inimii mele.Sentimentele mele ratacite in lume.Toti prietenii mei.Dorul de locul unde te-am cunoscut si unde te-au furat.
Dorul de locul unde te simt cu adevarat aici si aproape.
Dor de ani in urma. Dor, dor . Dor sa fiu un copil naiv ce are undeva in tarile calde, ce intr-o zi cand va fi mare poate poate o sa o placa...
Azi trag linia, ce ar trebui trasa la final de drum si in rezultat apari tot tu.Tot zambind, tot glumind, tot fericit. Tu, in lista mea, unde-mi adun fericirele , unde-mi scad tristetile si unde impart iubirea.
Tu esti rezultatul, tu esti soarele la care sufletul va ajunge.
Si esti departe, atat de departe.Un zburator pe cer in noapte.Departe, atat de departe incat nici creioanele nu-ti mai pot da o forma.Atat de departe incat si gandul se chinuie sa te vada exact asa cum esti.Atat de departe incat aripile mele se frang doar in visare, doar visand ca am sa te ajung si sufletul ramane fara glas si fara lacrimi, stiind ca nu te mai poate aduce aici. Nu se mai poate bucura de-un sfat,de-o vorba buna, de-un inger si de un suras, sau pur si simplu de-o pace razboinic de jucausa.
Sufletul meu pe zi ce trece devine tot mai alergic si mai selectiv.Are ganduri tot mai propice si tot mai mult dezamagire. Incep zilele si anii sa curga peste el si dezamagirea sa-l apese si sa mi-l farame. Si usor usor ridica standarele la cer.
Lacrimile incep sa-l spele iar si din nou, dar el se incapataneaza sa ramana viu prin amintiri, prin lucrurile ce azi sunt toate la tine.
Eu nu vorbesc prosti, nu filozofez si nici nu caut frimituri .Ci doar imi ascult sufletul sovoind pe o foaie.
E tarziu, mult prea tarziu sau mult prea dimineata in ziua sa mai fiu puternica si sa-mi pastrez pumnalul de iluzii cu care m-am inhamat la drum.
E cinci si ceasul inca bate spre si jumate.Luna tot mai este atarnata undeva departe, si ea tot departe de mine si aproape de tine, dar o vad, lasa o urma in spatele unor nori tristi de atatea ganduri rele.
Am crezut ca-mi va face bine sa ma plimb aici, departe si eu, departe chiar de mine.Am crezut ca ma voi simti putin mai aproape de soare, daca ma voi lasa purtata sub un cer instelat intetosat adesea de doi trei nori fugari ce adapostesc luna.
Am crezcut apoi ca-mi va face bine un ceai ferbinte si o pereche de botosi ce-i am de la batrana, asa cum o numesc eu pe dulcea mea strabunica ce azi e singura persoana pe care o simt cu mine.
Dar m-am inselat! Nici Gerogiana ce-mi este un lunar prielnic al inimii nu a reusit sa-mi restabileasca zborul pe mare.
Si am pus deoparte hainele de strada, m-am pitit sub doua plapumi groase sprand ca asa nici urma de amintire trista si tristete ma va ajunge.Si nici urma de lacrima nu mi va mai stoarce sufletul amarui si inchis in atatea inchisori si enigme.
Dar somnul tot n-a vrut sa ma fure, tot n-a vrut sa ma trimita in lumea lui Peter Pan. Nici macar in Peter Pan nu mai cred, nici macar nu stiu daca eu am crezut vreodata in zane.
Mi-a inghetat de tot sufletul, poate si din cauza plimbarii in noapte.Pana si strazile unui Madrid aglomerat zi si noapte au fost pusti si desertice.
Am dat drumul si la caldura, cu lacrimi in ochii si sufletul facut bucatele.
Nimic, oricat de cald si soare ar fi afara, sufletul e rece sloi ca o bucata de gheata.Si statator ca o stanca.
Imbratisez perna mea lunga si albastra, o imbratisez cu dor, e singurul lucru pe care am crezut ca-l mai pot face.Am ridicat jaluzele pentru ca simt nevoia sa vad in nou stelele , luna, cerul, sa simt adierea vantului si viata de dincolo de fereastra.
Ce mai pot simti cand totul imi striga mie insami ca-s moarta? Dar moarte,, nu am tem de tine, te stiu, te cunosc.Esti acea doamne imbracata in negru ce picteaza noapte si cauta ziua . Pot fi sigura ca pana si pe tine te pot iubi , si tie iti pot deveni prietena. Dar lasa-ma astazi, da-ma prada nopti sa-mi schimbe gandurile si suflet si sa ma readuca pe mine, Raluca aceasta pe care m am chinui in aceasta jumatate de an sa o construiesc.
Nu stiu ce s-a intamplat si ce se intampla cu mine.
Dorul ma termina, dorul de mine, de tine.Da.
Mai ales dorul de tine! Dorul de ei, magicineii inimii mele.Sentimentele mele ratacite in lume.Toti prietenii mei.Dorul de locul unde te-am cunoscut si unde te-au furat.
Dorul de locul unde te simt cu adevarat aici si aproape.
Dor de ani in urma. Dor, dor . Dor sa fiu un copil naiv ce are undeva in tarile calde, ce intr-o zi cand va fi mare poate poate o sa o placa...
Un basm!
Si gheata, suflet inghetat .Pierdut.Inima arsa!
De ce nu pot dormi nici azi ? Cand e prima sambata in care nu am scoala?De ce acum pe ultima suta de metri, cand mi am colectat fortele sa ajung sa mai fac un pas spre soare. ?"
De ce timpul trece si mie mi este tot mai dor de tine si neputinta, nazuinta si incapacitatea mea de a face ceva ptr lumea asta imi mai da cate o palma.
De ce te-am cunoscut intr.-un interval atat de scrut si de ce te-a luat limita unei ipoteze daca tu ai ramas sa construiesti o persoana in mine , in ei si in toti.
Eu cand am sa inteleg toate astea? Cand am sa zbor peste de ce uri ?
Cand? Ca mi as scoate ochii doar sa nu mai plang si as arfde sufletul sa nu mi fie dor..
SI stii ce? Uite si asa ma iubesc, ca pot sa iubesc ceva ce ma face mandra de mine.
SI vreau sa ma mbratiseze cineva! Mama mea, atat ! Dar si ea astazi e departe si de ar fi aici ... tot n ar ajunge sa imbratisez exact ceea ce cere imbratisare.. Una din aripile rupte. :( Dar si ea macar ea sa ma imbratiseze acum.. si ma dezcongeleze!
Trista trista trista !
Fericirea mea trista !!
DADA MI E DOR DE TINE!
Universul conspira !
Si gheata, suflet inghetat .Pierdut.Inima arsa!
De ce nu pot dormi nici azi ? Cand e prima sambata in care nu am scoala?De ce acum pe ultima suta de metri, cand mi am colectat fortele sa ajung sa mai fac un pas spre soare. ?"
De ce timpul trece si mie mi este tot mai dor de tine si neputinta, nazuinta si incapacitatea mea de a face ceva ptr lumea asta imi mai da cate o palma.
De ce te-am cunoscut intr.-un interval atat de scrut si de ce te-a luat limita unei ipoteze daca tu ai ramas sa construiesti o persoana in mine , in ei si in toti.
Eu cand am sa inteleg toate astea? Cand am sa zbor peste de ce uri ?
Cand? Ca mi as scoate ochii doar sa nu mai plang si as arfde sufletul sa nu mi fie dor..
SI stii ce? Uite si asa ma iubesc, ca pot sa iubesc ceva ce ma face mandra de mine.
SI vreau sa ma mbratiseze cineva! Mama mea, atat ! Dar si ea astazi e departe si de ar fi aici ... tot n ar ajunge sa imbratisez exact ceea ce cere imbratisare.. Una din aripile rupte. :( Dar si ea macar ea sa ma imbratiseze acum.. si ma dezcongeleze!
Trista trista trista !
Fericirea mea trista !!
DADA MI E DOR DE TINE!
Universul conspira !
Daca mie mi este dor de tine, la altii in sufletle mi-ar fi o groaza colosala sa privesc! Ferice de toti cei ce te iubesc ! Ferice lor si lasa toate tristetile pe mine, asa cu multa dragoste am sa le port !
miercuri, 17 noiembrie 2010
SInguratate
Eterna singuratate, cand noaptea danseaza in zorii zilei. Eterna singuratate, cand nu pot dormi pentru ca luminile sufletului meu sunt stinse.
A plecat trenul, acum stiu ca asta strada niciodata nu va fi la fel.Am invatat sa-mi fie frica, dar trebuie sa-mi asum riscuri ca ma voi ridica si voi cadea din nou.
Si n am nimic de pierdut cand vasul ramane gol si nu mai poti stii ce puternica este caldurea unei imbratisari.
A plecat trenul, acum stiu ca asta strada niciodata nu va fi la fel.Am invatat sa-mi fie frica, dar trebuie sa-mi asum riscuri ca ma voi ridica si voi cadea din nou.
Si n am nimic de pierdut cand vasul ramane gol si nu mai poti stii ce puternica este caldurea unei imbratisari.
Daca te-ai pregatit din timp pentru destin, sa mergi prin viata pe un nou drum, ramai cu mine mereu.
Daca timpul ne spioneaza cu un curs diferit, si pasii tai vor cauta lumea ascunsa, ia-ma cu tine mereu.
Va fi mai usor de parcurs oceanul daca suntem amandoi si distanta dintre noi va fi mai scurta pentru ca suntem suflete transparente.Deja se intelege mintile noastre cand navegheaza prin prezent, sfidand normalul.
Daca trebuie sa te astept intr-un punct precis, in care dintr-o data am sa fiu pierdut, ramai cu mine mereu.
Daca si gandul meu continua sa-mi povesteasca de momentele cand am nevoie de tine, ramai cu mine mereu.
Impreuna putem lumina calea ce vine si pleaca in luna cu tine.
Daca timpul ne spioneaza cu un curs diferit, si pasii tai vor cauta lumea ascunsa, ia-ma cu tine mereu.
Va fi mai usor de parcurs oceanul daca suntem amandoi si distanta dintre noi va fi mai scurta pentru ca suntem suflete transparente.Deja se intelege mintile noastre cand navegheaza prin prezent, sfidand normalul.
Daca trebuie sa te astept intr-un punct precis, in care dintr-o data am sa fiu pierdut, ramai cu mine mereu.
Daca si gandul meu continua sa-mi povesteasca de momentele cand am nevoie de tine, ramai cu mine mereu.
Impreuna putem lumina calea ce vine si pleaca in luna cu tine.
Sunt pentru cerul gurii tale, doar o bucatica de noapte rece.
O proba din ceea ce poate fi,
O lingura de luna si-o picatura din mine.
Aperitivul ce te va lasa fara savoare, sunt eu
Si ce va urma va fi alegerea ta.
Am reteta perfecta, ingredientul si sezonarea.
Am ceea ce iti trebuie tie, ascuns in acest menu.
Benzina cea mai dulce se toarta cu pasiune,
Trebuie sa ai un plic de lumini dar pastreaza in centru inimii tale savoarea,
Doar la focul lent poti gati iubirea buna,
Atinge-ma foarte lent pana se coace lumea.
VIno si probeaza acest coltisor din mine.
Vino si ia o proba din mine.
O proba din ceea ce poate fi,
O lingura de luna si-o picatura din mine.
Aperitivul ce te va lasa fara savoare, sunt eu
Si ce va urma va fi alegerea ta.
Am reteta perfecta, ingredientul si sezonarea.
Am ceea ce iti trebuie tie, ascuns in acest menu.
Benzina cea mai dulce se toarta cu pasiune,
Trebuie sa ai un plic de lumini dar pastreaza in centru inimii tale savoarea,
Doar la focul lent poti gati iubirea buna,
Atinge-ma foarte lent pana se coace lumea.
VIno si probeaza acest coltisor din mine.
Vino si ia o proba din mine.
Miere cu lamaie si sare,
Tu ma alterezi.
Imi faci bine, imi faci rau.
Ma dispera, forma ta de a iubi.
Nu, nu , tu nu te vei schimba.
Sarutari de foc, picaturi de apa,
Nopti de inghet, zbor fara aripi in ceata,
Tradifiri ce ma inteapa, zambete ce ataca,
Tu ma omori.
Cu intorsaturile astea, cu aceste ghiare,
Ce ma distrug, ce sangereaza.
Vai de sufletul tau, saracul de tine.
Sa te indepratezi de mine !
Tu ma alterezi.
Imi faci bine, imi faci rau.
Ma dispera, forma ta de a iubi.
Nu, nu , tu nu te vei schimba.
Sarutari de foc, picaturi de apa,
Nopti de inghet, zbor fara aripi in ceata,
Tradifiri ce ma inteapa, zambete ce ataca,
Tu ma omori.
Cu intorsaturile astea, cu aceste ghiare,
Ce ma distrug, ce sangereaza.
Vai de sufletul tau, saracul de tine.
Sa te indepratezi de mine !
mesager
De ce te iubesc pe tine ?
Pentru ca-mi doresc sa fiu pacea, ci nu razboiul.
Pentru ca esti pentru mine
Rascumpararea cerului pe pamanatñ.
Esti persoana ce nu cunoaste frontierele si cel ce regleaza sufletul peste nori.
De ce te iubesc pe tine?
Pentru ca briza ce ma duce in visare
Pentru ca esti pentru mine visul unei vieti
Mesagerule din cer,
Spune cum pot face sa fie totul mai bine ?
Ca sa pot da ceva iubire,
Si asa sa-ti urmez exemplul.
Da zambetul si privirea ta lunii,
Sa zambim cand o privim,
Si lumina cand pasim,
Ca sa putem ajunge la paradisul etern
Pentru ca-mi doresc sa fiu pacea, ci nu razboiul.
Pentru ca esti pentru mine
Rascumpararea cerului pe pamanatñ.
Esti persoana ce nu cunoaste frontierele si cel ce regleaza sufletul peste nori.
De ce te iubesc pe tine?
Pentru ca briza ce ma duce in visare
Pentru ca esti pentru mine visul unei vieti
Mesagerule din cer,
Spune cum pot face sa fie totul mai bine ?
Ca sa pot da ceva iubire,
Si asa sa-ti urmez exemplul.
Da zambetul si privirea ta lunii,
Sa zambim cand o privim,
Si lumina cand pasim,
Ca sa putem ajunge la paradisul etern
Eu ti-am dat viata si iubirea mea, ti-am daruit si sufletul,
Ti-am dat inima si am crezut in cuvintele tale.
Si acum sa ma intorc la el ?
Dar ce-s eu, femeia masochista?
Dar apoi m-am ridicat, viata parca s-a schimbat
Dar cine se va gandi ca tu sa te intorci iti vei dori.
Mult timp eu te-am asteptat
Ai plecat, eu te-am uitat.
Ti-am dat inima si am crezut in cuvintele tale.
Si acum sa ma intorc la el ?
Dar ce-s eu, femeia masochista?
Dar apoi m-am ridicat, viata parca s-a schimbat
Dar cine se va gandi ca tu sa te intorci iti vei dori.
Mult timp eu te-am asteptat
Ai plecat, eu te-am uitat.
Ghinion
Azi m-am trezit cu piciorul stang inainte.
Ma indrept sa ies afara, caut strada fara soare.
Si-mi gasesc drumul sub o scara.
Si vine sper mine o pisica neagra,
Atatea semnale dar nu-mi pare rau.
Si s-a indreptat direct spre locul unde eu te-am intalnit.
Eu as merge dupa tine pana la etajul treispe´
Horoscopul imi spunea sa nu te urmaresc.
Si stele se alineaua ca o bariera.
Sa ploua aripile peste capul meu,
Sa sufle vantul , sa-mi gaseasca din forta
Sper sa fie saptezeci de ani de ghinion
Si coincidenta sa nu ma mai intalnesc cu tine.
Si nu stiu, nu stiu, nu stiu
Daca esti ghinionul sau amuleta mea
Si nu stiu, nu stiu, nu stiu
Daca esti tu cel ce mi-a rupt oglinda.
Nu va chinuiti sa intelegeti :))
Ma indrept sa ies afara, caut strada fara soare.
Si-mi gasesc drumul sub o scara.
Si vine sper mine o pisica neagra,
Atatea semnale dar nu-mi pare rau.
Si s-a indreptat direct spre locul unde eu te-am intalnit.
Eu as merge dupa tine pana la etajul treispe´
Horoscopul imi spunea sa nu te urmaresc.
Si stele se alineaua ca o bariera.
Sa ploua aripile peste capul meu,
Sa sufle vantul , sa-mi gaseasca din forta
Sper sa fie saptezeci de ani de ghinion
Si coincidenta sa nu ma mai intalnesc cu tine.
Si nu stiu, nu stiu, nu stiu
Daca esti ghinionul sau amuleta mea
Si nu stiu, nu stiu, nu stiu
Daca esti tu cel ce mi-a rupt oglinda.
Nu va chinuiti sa intelegeti :))
Garoafe importate
Imi spui de un mic-dejun scump si uite ce se intampla.
Am pierdut 5 piese, am dat gres si la puzzle.
Am pana si un nod in gandire,
Nu ma mai pot gandi la tine.
Cum bine spune proverbul : Calului primit, niciodata nu i se vad dintii,
Uite ce s-a intamplat pentru ca capticiului tau am cedat.
Ce stresant!
Asa e ca nu te asteptaim, nu ? Un acces de furie si 3 lovituri .
NU-mi schimba timpul rau, cu un joc ieftin.
Pastreaza-ti toate biletele pentru tine.
Ce stresant!
Dar nu-mi este foarte clar, asta simplu a fost o eroare.
Cu rusine am platit-o! Nici macar nu esti prezent in trecutul meu !
Esti stresant!
Nu ai sa ma poti cumpara niciodata cu garoafe importate,
Inainte sa te ador pe tine, prefer tradafir de plastic din piata.
Nu am gandit, dar am invatat : pentru mine esti tipul nepotrivit.
Ce stresant!
Nu va chinuiti sa intelegeti postarea asta !!!
Am pierdut 5 piese, am dat gres si la puzzle.
Am pana si un nod in gandire,
Nu ma mai pot gandi la tine.
Cum bine spune proverbul : Calului primit, niciodata nu i se vad dintii,
Uite ce s-a intamplat pentru ca capticiului tau am cedat.
Ce stresant!
Asa e ca nu te asteptaim, nu ? Un acces de furie si 3 lovituri .
NU-mi schimba timpul rau, cu un joc ieftin.
Pastreaza-ti toate biletele pentru tine.
Ce stresant!
Dar nu-mi este foarte clar, asta simplu a fost o eroare.
Cu rusine am platit-o! Nici macar nu esti prezent in trecutul meu !
Esti stresant!
Nu ai sa ma poti cumpara niciodata cu garoafe importate,
Inainte sa te ador pe tine, prefer tradafir de plastic din piata.
Nu am gandit, dar am invatat : pentru mine esti tipul nepotrivit.
Ce stresant!
Nu va chinuiti sa intelegeti postarea asta !!!
17 noiembrie!
Pana ieri te-am iubit ! Pana ieri , pot spune ca o urma din tine a fost strapunsa in pielea mea.
Pana ieri ! Pana ieri ai mai facut pasi timizi, uneori mici alteori mari, in mintea mea.
Ieri ai mai fost acolo in anumite privire, vorbe sau ascuns dupa ceva amintiri.
Pana ieri, atat !
Pana ieri m-am miintit ca nu mai simt nimic, pentru ca universul sa conspire astazi si sa nu mai fiu nevoita sa ma mint, ci sa sppun adevarul : NU MAI SIMT ABSOLUT NIMIC !
Azi, azi stiu ce simt eu excluzand gandurile la ce ai putea tu simti ?! Azi stiu ca nu te plac, nu te vreau cu adevarat in viata! De azi stiu ca nu esti ce-mi doresc, am crescut, am alte idei si alte asteptari de la viata.
Am alte lucruri sa imbratisez si cu singuranta cineva ma astepta sa i spun te iubesc.
Pana ieri credeam ca m-am indragostit de tine in urma unei idei, vehiculata enorm pe acesta micuta carte publica, un blog ratacit pe www.
In schimb, astazi sunt sigura. Persoana de care eu m-am indragostit nu te avea decat fizic pe tine, restul a fost doar fructul imaginatiei mele sau altfel spus ai fost creatia unor sentimente ce le-am depus prea repede in tine, din teama de a nu rugini.
Pana ieri credeam ca ca intr-o zi ai sa te mai intorci.De azi inainte cine crezi ca te mai vrea sau ca te mai asteapta ?!
Pana ieri am lasat la o parte faptul ca esti un mic taran, care se vrea emancipat.Astazi puse toate cap la cap realizat ca pentru tine nu simt nimic, sunt doar niste idei ce nici macar pe mare nu le arunc. Sufletul, insusi, Le-a dat foc.
Pana ieri aveam crosetata in gandire cum ca cineva ma vrea cu tine, astazi, culmea, stiu ca cineva ma vrea FERICITA! Ceva ce langa tine sigur nu as cunoaste.
I do I do I do believe in Fairiessssssssssssssssssss !!
Pana ieri ! Pana ieri ai mai facut pasi timizi, uneori mici alteori mari, in mintea mea.
Ieri ai mai fost acolo in anumite privire, vorbe sau ascuns dupa ceva amintiri.
Pana ieri, atat !
Pana ieri m-am miintit ca nu mai simt nimic, pentru ca universul sa conspire astazi si sa nu mai fiu nevoita sa ma mint, ci sa sppun adevarul : NU MAI SIMT ABSOLUT NIMIC !
Azi, azi stiu ce simt eu excluzand gandurile la ce ai putea tu simti ?! Azi stiu ca nu te plac, nu te vreau cu adevarat in viata! De azi stiu ca nu esti ce-mi doresc, am crescut, am alte idei si alte asteptari de la viata.
Am alte lucruri sa imbratisez si cu singuranta cineva ma astepta sa i spun te iubesc.
Pana ieri credeam ca m-am indragostit de tine in urma unei idei, vehiculata enorm pe acesta micuta carte publica, un blog ratacit pe www.
In schimb, astazi sunt sigura. Persoana de care eu m-am indragostit nu te avea decat fizic pe tine, restul a fost doar fructul imaginatiei mele sau altfel spus ai fost creatia unor sentimente ce le-am depus prea repede in tine, din teama de a nu rugini.
Pana ieri credeam ca ca intr-o zi ai sa te mai intorci.De azi inainte cine crezi ca te mai vrea sau ca te mai asteapta ?!
Pana ieri am lasat la o parte faptul ca esti un mic taran, care se vrea emancipat.Astazi puse toate cap la cap realizat ca pentru tine nu simt nimic, sunt doar niste idei ce nici macar pe mare nu le arunc. Sufletul, insusi, Le-a dat foc.
Pana ieri aveam crosetata in gandire cum ca cineva ma vrea cu tine, astazi, culmea, stiu ca cineva ma vrea FERICITA! Ceva ce langa tine sigur nu as cunoaste.
17 noiembrie . Si nimic intamplator.
Noi doi nu eram asa indepartati, am avut ceva real.Dintr-o data, totul s-a
schimbat.Doar s-a intamplat. Eu credeam ca asta o sa mearga mai departe, dar
a
disparut.
Si nimeni nu poate ghici ce-si doreste sufletul meu.Si
cu
atat mai
mult, nu pot controla sau evita ca acest suflet sa-si
piarda
iluziile.
Am
dat cea a fost frumos, dar sentimentele mele ca
o
bucata de
gheata pe soare s-au
evaporat.
Si-a disparut , a
plecat
fara sa
anunte.Ce a fost intre nooi doi,
nici cand nu o sa se
mai
intoarca. Si a
disparut, nu am mai simtit.Este ciudat
cum totul
a
plecat, dar iubirea nu
mai este aaici.
A disparut !
I do I do I do believe in Fairiessssssssssssssssssss !!
duminică, 14 noiembrie 2010
Am incheiat socotelile finale cu mine, in urma unui capitol pe care l-am deschis de curand dar de care m-am temut, m-am mintit sau pur si simplu n-am vrut sa-l manevrez acceptabil.
Stiu doar ca t, a fost o arma, un scut sau unelta perfect sa-mi creez o vesta antiglont ptr sufletul meu.Acum nu ma mai atinge si nu ma mai frapeaza nimic.
Din tot ce a fost, pastrez esentialul pe care, culmea, nu eu l-am gandit.
¨Nu este important sa fi cu persoana pe care o iubesti si care te iubesc, atunci cand lucrurile nu mai pot fi asa.Important e sa stii ca exista acel cineva pe care-l iubesti, departe sau aproape, ce te iubesti la fel de mult cum o faci tu.Si ca nu conteaza anii ce vor trece, situatiile ce vor interveni, uitarea sau indiferenta.Sufletul nu cunoaste astfel de lucruri.Sufletul doar iubeste.¨
Si atunci imi mai ramane de spus, ca ma urc din nou in barca si incep sa vaslez.Dar nu pentru noi, pentru mine.
Pentru ca te cunosc atat de bine, incat si zeci de ani de-ar trece eu stiu finalul acestei povesti.
SI mai pot spune doar atat :
Cand imi spui adio, totul timpul inseamna : pe curand.
Cand totul incepea sa fie perfect, te cuprindea teama.
Cand te doare distanta, te cuprind indoielile.
Cand imi spuneai ca nu trebuie sa am indoieli, ma asigurai ca:
Stiu doar ca t, a fost o arma, un scut sau unelta perfect sa-mi creez o vesta antiglont ptr sufletul meu.Acum nu ma mai atinge si nu ma mai frapeaza nimic.
Din tot ce a fost, pastrez esentialul pe care, culmea, nu eu l-am gandit.
¨Nu este important sa fi cu persoana pe care o iubesti si care te iubesc, atunci cand lucrurile nu mai pot fi asa.Important e sa stii ca exista acel cineva pe care-l iubesti, departe sau aproape, ce te iubesti la fel de mult cum o faci tu.Si ca nu conteaza anii ce vor trece, situatiile ce vor interveni, uitarea sau indiferenta.Sufletul nu cunoaste astfel de lucruri.Sufletul doar iubeste.¨
Si atunci imi mai ramane de spus, ca ma urc din nou in barca si incep sa vaslez.Dar nu pentru noi, pentru mine.
Pentru ca te cunosc atat de bine, incat si zeci de ani de-ar trece eu stiu finalul acestei povesti.
SI mai pot spune doar atat :
Cand imi spui adio, totul timpul inseamna : pe curand.
Cand totul incepea sa fie perfect, te cuprindea teama.
Cand te doare distanta, te cuprind indoielile.
Cand imi spuneai ca nu trebuie sa am indoieli, ma asigurai ca:
Ne vedem in drumul ce a mai ramas de parcurs.Vreau in final sa vii cu mine, langa tine sa ma trezesc.
joi, 11 noiembrie 2010
Cum se intampla aproape mereu, cand cineva isi ia ramas bun, se naste tristetea, ce incepe sa caute un suflet.
Mie mi se pare rar si ciudat, si chiar daca sunt dezordonata, este impermeabila tristetea.
Fericirea este un machiaj plin de zambet amabil, decat zbor fara o pereche stabila de aripi.
Cand totul se sfarseste si tacerea incepe sa murmure, doar pupilele tale vor stii ce a fost sau nu adevarat.
Si pitite printre cristalul ochiului tau vor zburda bucatele din acele dupa-amiezi cand am inceput sa zambim.
Mereu ve fi binevenit in acest loc, pe lista mea de obsesii pe care nu le voi uita.
Cum sa imi amintesc de tine, fara sa privesc inapoi , daca eu nu voi uita niciodata ultimul vals ?
Mie mi se pare rar si ciudat, si chiar daca sunt dezordonata, este impermeabila tristetea.
Fericirea este un machiaj plin de zambet amabil, decat zbor fara o pereche stabila de aripi.
Cand totul se sfarseste si tacerea incepe sa murmure, doar pupilele tale vor stii ce a fost sau nu adevarat.
Si pitite printre cristalul ochiului tau vor zburda bucatele din acele dupa-amiezi cand am inceput sa zambim.
Mereu ve fi binevenit in acest loc, pe lista mea de obsesii pe care nu le voi uita.
Cum sa imi amintesc de tine, fara sa privesc inapoi , daca eu nu voi uita niciodata ultimul vals ?
miercuri, 10 noiembrie 2010
Scriu
Daca nu scriu astazi, nu conteaza ! As putea rupe varful creionului, sau as schimba pagina catre ziua de maine.Catre saptamana viitoare, luna ce vine sau chiar catre anul ce urmeaza. As mai putea schimba chiar si cartea.Asa as avea corpeti noi, sentimente si comportament nou.As avea o alta poveste cu un alt inceput si sfarsit, ori sfarsitul l-as lasa nescris.Cel putin, ne scris de mine. Nu as mai lasa gandul sa-si piarda energia gandidu-se la sfarsitul unei povesti pe care o voi trai, ci pur si simplu voi lasa povesteasca sa-si gaseasca singura limitele.
Si in noua poveste, nu stiu unde m-as ragasi.Unde as fi eu, pitita la ce pagina? Plasata pe ce rand ? Unde si-ar gasi sufletul meu locul sa se linisteasca si sa-si faca bine meritata siesta?
Plasez intrebarile astea toate intr-un suspir amar si inghetat.Ma descotorosesc de ele si ma dezbrac de orice fel de raspuns.Ridic privirea spre cer si numar din stele ce ma privesc de departe, atat de departe incat abia se mai zaresc.
Nu am bagat de seama cum picaturil reci ale unei ploi de noiembrie imi mangia trupul cald de speranta.Ploaia e asa marunta si gandurile mele asa de distorsionate incat abia o por observa.
Dar mi-am amintit de povestea pe care mi-as dori sa o incep, ceva diferit si in directia opus povestii acesteia pe care astazi o tastez.
Tot ploaia ce se napusteste din ce in ce mai repede pe trupul si peste gandurile mele nocive imi da de inteles ca eu niciodata n-as putea fi protagonista altei istori.N-as reusi sa duc o alta actiune nici macar la stagiul de inceput.
Si-mi e greu sa mai scriu despre aceasta poveste, sa ma adancesc si mai mult intr-un infinit cautand bobul de speranta. O speranta pentru povestea mea reala ,ce-mi apartine mie.Da, mie.
Recunosc, si cerului, marii, lunii si stelelor.
Am inghetat si de la frig si din cauza cuvintelor lipsa ce inca nu-si gasesc locul pe aceste foi rupte din cartea vietii mele.
Nu am aflat cat conteza de voi scrie azi sau nu, dar ceva e cert .Si anume, povestea mea va fi o balada trista de vara.Si tu, vei fi invesmantul cel mai placut pentru sufletul meu. Chiar si acum cand imi este frig si tremur.
Chiar si cand ploaia ma va dobora, iar soarele ma va ocoli. Chiar si vantul ma va lovi puternic si ma va certa, iar nori ma vor respinge si ma vor impinge la lupta.
Vei fi vesmantul sufletului meu prezent pe fiecare pagina din insiruirea actiunilor vietii mele chiar si cand valurile se vor retrage acolo unde soarele se intalneste cu luna, unde nisipul de pe plaja este pictat in nuante necunoscute ochiilor mei... Cand voi simti ca aerul se reprima, si ca zapada ma cucereste , acum si atunci voi avea nevoie de tine sa ma dezgheti si ma lipesti pe foile ce azi sunt lipsa.
marți, 9 noiembrie 2010
Naiva ;
Sa te iubesc a fost o prostie totala.Un pas facut dincolo de bine sau de rau. A fost totul ca o furtuna de durere, o istorie de teroare, un vis ce-mi parea roz,dar azi este gri.Totul a fost acaparat de minciuni, de vorbe fara sens.
Am increcat sa-mi reconstruiesc pacea, sa ard sarutarile tale.Inca incerc sa nu ma uit inapoi.Mi-am pierdut oxigenul si vocea.Am facut o lume pentru noi doi, m-ai facut sa cred in tine si apoi ai spus adio.
Am increcat sa-mi reconstruiesc pacea, sa ard sarutarile tale.Inca incerc sa nu ma uit inapoi.Mi-am pierdut oxigenul si vocea.Am facut o lume pentru noi doi, m-ai facut sa cred in tine si apoi ai spus adio.
Stiu ca am fost naiva.
Si am simtit ca am puterea sa agat fluturii de cer,
Dar azi doar tremur aproape de sol.
Am fost naiva si ti-am dat tot aerul
meu.
Si azi viata mea este un desert
Pentru ca te iubesc cu sufletul
deschis.
.
Incerc sa-mi numar genele de la ploapa stanga. Sunt curioasa daca vor iesi in plus fata de cele de la cea dreapta.
Fiecare in parte adaposteste cate un sentiment. Adesea si sopte, soapte ce s-au vrut rostite.
Genele de la ochiul drept, reprezinta fiecare greseala facuta. Prima e codata cu un noiembrie.In care m-am lasat citita asa cum sunt. A doua reprezinta luniile urmatoare cand m am acoperit cu multe minciuni si greseli.
Le-as schimbat, dar nu pot.Nu pot fugi de mine si de gresilile mele.Nici nu stiu daca le pot indreptat.
Am si uitat cum se pronunta te iubesc, un te iubesc ce sta si el atarnat pe o geana.
E greu cand ploua si te simti straina de tine. Cand cerul nu iti mai pare atat de aproape si cand n-ai cui oferi iubire.
Dar e placut cand te pierzi in imbratisarea unui soare la fel de singuratic ca tine, si cand dansezi cu vantul peste frunzele ruginite de trecerea verii.
Azi cade o geana, maine un vis incepe sa prinda viata.
Azi totul e gri, dar maine eu voi spune ca fost roz si plina viata de dulceata.
Am o masca prafuita de atatea si atatea dorinte nerostite.O port, caci cu aceasta masca, pot plange, cu siguranta, nimeni nu va stii si ma va crede fericita.
Masca mea e o masca plina de fericire.O fericire pe care o vei develi si iti va rezult trista.
Mi-a cazut inca o geana, pacat ca-i o geana stanga si ca eu nu pot spune ce simt.Asa or sa.mi cada toate sentimentele si ma voi adanci intr-un abis de unde doar sa am putere, sa am mai pot sa strig.
Fiecare in parte adaposteste cate un sentiment. Adesea si sopte, soapte ce s-au vrut rostite.
Genele de la ochiul drept, reprezinta fiecare greseala facuta. Prima e codata cu un noiembrie.In care m-am lasat citita asa cum sunt. A doua reprezinta luniile urmatoare cand m am acoperit cu multe minciuni si greseli.
Le-as schimbat, dar nu pot.Nu pot fugi de mine si de gresilile mele.Nici nu stiu daca le pot indreptat.
Am si uitat cum se pronunta te iubesc, un te iubesc ce sta si el atarnat pe o geana.
E greu cand ploua si te simti straina de tine. Cand cerul nu iti mai pare atat de aproape si cand n-ai cui oferi iubire.
Dar e placut cand te pierzi in imbratisarea unui soare la fel de singuratic ca tine, si cand dansezi cu vantul peste frunzele ruginite de trecerea verii.
Azi cade o geana, maine un vis incepe sa prinda viata.
Azi totul e gri, dar maine eu voi spune ca fost roz si plina viata de dulceata.
Am o masca prafuita de atatea si atatea dorinte nerostite.O port, caci cu aceasta masca, pot plange, cu siguranta, nimeni nu va stii si ma va crede fericita.
Masca mea e o masca plina de fericire.O fericire pe care o vei develi si iti va rezult trista.
Mi-a cazut inca o geana, pacat ca-i o geana stanga si ca eu nu pot spune ce simt.Asa or sa.mi cada toate sentimentele si ma voi adanci intr-un abis de unde doar sa am putere, sa am mai pot sa strig.
duminică, 7 noiembrie 2010
Nu-i la fel.
Inca nu inteleg ce s-a intamplat.Cum a reusit viata sa ma schimbe? Nu stiu, momentan, cine sunt .Simt ca am si identitatea pierduta.
Simt sagetile infipte cu forta in vocea mea, pana la urma tu tot mai captez timbru vocii mele.
Nimeni nu ma poate intelege.Nu stiu de ce imi lipsesti inca, uneori.Traiesc in ziua de ieri, dar incerc sa ma salvez in fiecare zi ce trece.
Nimic nu mai este la fel.Ploaia cade printre gandurile mele. Nimic nu este la fel, tu nu mai esti in aceasta tacere absurda.
Nimic nu-i la fel.
Simt sagetile infipte cu forta in vocea mea, pana la urma tu tot mai captez timbru vocii mele.
Nimeni nu ma poate intelege.Nu stiu de ce imi lipsesti inca, uneori.Traiesc in ziua de ieri, dar incerc sa ma salvez in fiecare zi ce trece.
Nimic nu mai este la fel.Ploaia cade printre gandurile mele. Nimic nu este la fel, tu nu mai esti in aceasta tacere absurda.
Nimic nu-i la fel.
Au trecut multe zile, mi s-au parut eterne.Tot ce am trait, pentru mine nu e dat uitarii.Ma intreb uneori unde esti, pentru ca am invatat asa de bine cum sa reactionez daca te-as cauta sau daca intr-o zi voi merge acolo unde esti tu.
Nu vreau sa te vad in alte bare, nu vreau sa creed ca m-ai uitat, nu mai vreau sa ma prefac, sa tot spun ca nu-mi pasa.Vreau sa ma strangi foarte tare si sa-mi spui tremurand ca nu pot trai fara tine.
Au trecut multe zile. Am incercat tot sa uit fiecare aroma pe care ai lasat-o.Dar ea a ramas in fiecare spatiu.
Am sa iti spun ce gandesc, de cate ori te-am visat, in fiecare zi si in fiecare ora.
AM sa iti spun ca te ..., sau nu. Nu! Am sa iti spun ca ti-am dus dorul si te-as ruga sa nu ma mai lasi vreodata.
Aiurea!
Nu vreau sa te vad in alte bare, nu vreau sa creed ca m-ai uitat, nu mai vreau sa ma prefac, sa tot spun ca nu-mi pasa.Vreau sa ma strangi foarte tare si sa-mi spui tremurand ca nu pot trai fara tine.
Au trecut multe zile. Am incercat tot sa uit fiecare aroma pe care ai lasat-o.Dar ea a ramas in fiecare spatiu.
Am sa iti spun ce gandesc, de cate ori te-am visat, in fiecare zi si in fiecare ora.
AM sa iti spun ca te ..., sau nu. Nu! Am sa iti spun ca ti-am dus dorul si te-as ruga sa nu ma mai lasi vreodata.
Aiurea!
referat
Nu scriu referate despre ceea ce simt. Nici macar nu-mi lipesc sufletul pe niste coli prafuite de trecerea timpului.Daca sentimentele nu s-ar fi transformat in ecouri din trecut, as fi fost astazi neputincioasa in fata cuvintelor tale? Nu vezi ca totul a ramas incadrat intr-un interval deschis de priviri si inchis de minciunile zilnice?
Si spui ca e o eroare, dar ca e bine sa o cred . Aiurea! Nici nu stii, nu stii sa minti, dar lasi aburul sa deseneze cu tine acolo unde calcaiele tale au lasat urme adanci.
Norocul meu ca marea are niste valuri uneori recalcintrate, alte ori neinteles de linistite, dar oricum ar fi ele , reusesc sa astupe gropile pe care ai increcat sa le adancesti. Si mai am un atuu, ca eu azi inteleg unde-mi incape fericire si sper sa deslusesc mesajul liniilor impuse de acest infinit pe care am sa-l instalez intre noi doi.Deja nu mai conteaza ce zice sufletul, cuvintele lui se aud in surdina, nu stiu sigur daca pentru mine, dar e cert ca la tine nici macar surdina lor nu mai este un sunet.. Este o ... nepasare.
vineri, 5 noiembrie 2010
Departe
Vantul invarte cuvintele gandului meu, dincolo de fereastra. E trist cum totul a prins un ton inchis, negru obscur si Luna nu-si mai face aparitia ca alta data.
Era cel mai viu tablou al sufletului meu, dar s-a pierdut prin incercari subtile de a spanjura o iubire gingasa.
Vuietul din glasul vantului ma cheama, dar ma tem as ma apropi de fereastra, azi nu ma mai simt prietena cu Luna, si nu stiu cine m-ar chema dincolo de limitele infinitului, intr-un paradis in care eu ma inveles fara pic de tristete si unde fericirea imi este mantaua potrivita.
Si totusi ma pites sub ploapele mele inlacrimate, privesc subtil, stele incep sa apara, dar eu nu le.am chemat, nici macar nu le-am dat un motiv sa vina in vizita, si nici nu am noutati sa le povestesc prin aburul unei ciocolati mult prea incalzita de atatea taceri nelinistite.
- Un moment iti rapesc, un moment de adevar. Eu si tu! Atat mi-a cerut Luna, plina .Rotunda si plina de magie. Am vrut sa o ating, s-o magai si sa-i spun ca mi-a lipsit, dar s-a retras.Abia ma privea, n-am avut glas sa-i spun ca nu-mi rapeste niciun moment, ci ca as vrea sa ramana tot timpul cu mine.Am ramas neclintita si nerabdatoare de ce-mi va spune.
- Unde se duce toti copiii ? m-a intrebat facand un pas mai aproape de fereastra mea.
- Ce vrei sa-mi spui ?
- Unde se vor mai juca dupa ce le trece copilaria?
- La ce te referi ?
- Unde se duc lacrimile ?
- Nu stiu despre ce vorbesti.
- Pe cine vom invinovati apoi?
- Pe mine nu ma privi.
- Cand cerul va deveni stralucitor.
- La ce te referi ?
- Si atunci nu, nu vei mai putea coti inapoi.Iar cineva a ramas departe.
- Si tu te vei opri ?
- Au plecat, vei pleca si tu probabil.
- Tu vei ramane?
- Si atunci vei ramane in picaturi de timp.
- Nici nu mai simt pamantul..
- Cand nici de vei vrea, nu vei mai putea da inapoi. Cand va fi tarziu si luminile se vor stinge, cand ziua se transforma in noapte si nu se va mai intoarce, el va fi langa tine, intrebandu-te ce ati facut ? Si daca ar ramane o speranta el si-ar dori sa fie din nou cu tine, departe de aici. Si tu ce ai dori ?
- Eu ...
Ai disparut Luna, stii ca te-as fi mintit .
Era cel mai viu tablou al sufletului meu, dar s-a pierdut prin incercari subtile de a spanjura o iubire gingasa.
Vuietul din glasul vantului ma cheama, dar ma tem as ma apropi de fereastra, azi nu ma mai simt prietena cu Luna, si nu stiu cine m-ar chema dincolo de limitele infinitului, intr-un paradis in care eu ma inveles fara pic de tristete si unde fericirea imi este mantaua potrivita.
Si totusi ma pites sub ploapele mele inlacrimate, privesc subtil, stele incep sa apara, dar eu nu le.am chemat, nici macar nu le-am dat un motiv sa vina in vizita, si nici nu am noutati sa le povestesc prin aburul unei ciocolati mult prea incalzita de atatea taceri nelinistite.
- Un moment iti rapesc, un moment de adevar. Eu si tu! Atat mi-a cerut Luna, plina .Rotunda si plina de magie. Am vrut sa o ating, s-o magai si sa-i spun ca mi-a lipsit, dar s-a retras.Abia ma privea, n-am avut glas sa-i spun ca nu-mi rapeste niciun moment, ci ca as vrea sa ramana tot timpul cu mine.Am ramas neclintita si nerabdatoare de ce-mi va spune.
- Unde se duce toti copiii ? m-a intrebat facand un pas mai aproape de fereastra mea.
- Ce vrei sa-mi spui ?
- Unde se vor mai juca dupa ce le trece copilaria?
- La ce te referi ?
- Unde se duc lacrimile ?
- Nu stiu despre ce vorbesti.
- Pe cine vom invinovati apoi?
- Pe mine nu ma privi.
- Cand cerul va deveni stralucitor.
- La ce te referi ?
- Si atunci nu, nu vei mai putea coti inapoi.Iar cineva a ramas departe.
- Si tu te vei opri ?
- Au plecat, vei pleca si tu probabil.
- Tu vei ramane?
- Si atunci vei ramane in picaturi de timp.
- Nici nu mai simt pamantul..
- Cand nici de vei vrea, nu vei mai putea da inapoi. Cand va fi tarziu si luminile se vor stinge, cand ziua se transforma in noapte si nu se va mai intoarce, el va fi langa tine, intrebandu-te ce ati facut ? Si daca ar ramane o speranta el si-ar dori sa fie din nou cu tine, departe de aici. Si tu ce ai dori ?
- Eu ...
Ai disparut Luna, stii ca te-as fi mintit .
joi, 4 noiembrie 2010
Somebody´s me...
Imi caut cuvintele, mult prea in bratele noptii, in locul unde litere incearca sa-mi surada. E tarziu, dar e un tarziu rece si distant. Un tarziu ce nu ma minte, asa cum eu incerc sa m mint de ceva saptamani bune.
Vreau sa spun ceva, dar simt ca-i prima data cand nu-mi pot lasa sufletul sa se exprime, cand refularile sunt totul si Luna cu Cerul mult prea departe de mine.
Poate si Luna, si Cerul astazi au simtit ca i-am mintit.I-am mintit in ultimul timp si astazi m-au lasat singura la cafeaua ce de mult si-a pierdut aroma.
Imi e dor sa ma pierd in mirosul ciocolatii fierbinti ascultand o melodie vechie, dar in mod constant a mea. Somebody´s me. Imi lipseste si noptile cand plapuma nu ma mai acopera, nu indeajuns.
Se rasuceste printre ramurile unor soapte nerostinte, dar mangaiate de dor.
E prima noapte de ceva timp, cand am plans, din alt motiv, decat al cerului.Cand am plans de dor.Dor de luna, de soare, de cer si de ce ne-a unit.
As spune dor de Noimebrie, dar mi-as aminti ca eu l-am rupt din drumul meu si am impartit sentimentele pe doua carari opuse.Sau mai excentric spus: necoplanare.
Am plans pentru ca m-am reintors la vechiul obicei, am ascultat vechea melodia pe care imi placea sa intru in lumea lui Peter Pan, sa adorm si sa ma las prada visurilor si tacerii noptii.
Si nu mai vroiam sa ascult iar un ¨cineva sunt eu¨ cantata de un alt ¨cineva esti tu¨, ce-mi aminteste nociv de ¨cineva suntem noi¨.
Somebody´s wants, somebody needs you...Somebody dreams about you..
Trec anii si mie tot imi place.
Vreau sa spun ceva, dar simt ca-i prima data cand nu-mi pot lasa sufletul sa se exprime, cand refularile sunt totul si Luna cu Cerul mult prea departe de mine.
Poate si Luna, si Cerul astazi au simtit ca i-am mintit.I-am mintit in ultimul timp si astazi m-au lasat singura la cafeaua ce de mult si-a pierdut aroma.
Imi e dor sa ma pierd in mirosul ciocolatii fierbinti ascultand o melodie vechie, dar in mod constant a mea. Somebody´s me. Imi lipseste si noptile cand plapuma nu ma mai acopera, nu indeajuns.
Se rasuceste printre ramurile unor soapte nerostinte, dar mangaiate de dor.
E prima noapte de ceva timp, cand am plans, din alt motiv, decat al cerului.Cand am plans de dor.Dor de luna, de soare, de cer si de ce ne-a unit.
As spune dor de Noimebrie, dar mi-as aminti ca eu l-am rupt din drumul meu si am impartit sentimentele pe doua carari opuse.Sau mai excentric spus: necoplanare.
Am plans pentru ca m-am reintors la vechiul obicei, am ascultat vechea melodia pe care imi placea sa intru in lumea lui Peter Pan, sa adorm si sa ma las prada visurilor si tacerii noptii.
Si nu mai vroiam sa ascult iar un ¨cineva sunt eu¨ cantata de un alt ¨cineva esti tu¨, ce-mi aminteste nociv de ¨cineva suntem noi¨.
Somebody´s wants, somebody needs you...Somebody dreams about you..
Trec anii si mie tot imi place.
Treceau zilele de cand nu te am ascultat si simteam cat de dor imi este de tine.Cata nevoie aveam de o melodia sa fiu din nou eu.
Dar nu, astazi a fost o greseala.De maine voi schimba playlistul unui suflet ratacit in mijlocul stancilor reci fara suflare.
De ce ma intorci Noimebrie?!
Acum cand am simtit ca am prins visul de-un fir de ata si l-am cusut intr-un volan de suflet cu multe ace ruginite din lipsa de iubire.
You, dou you remember me?!Like i remember you...
Dar nu, astazi a fost o greseala.De maine voi schimba playlistul unui suflet ratacit in mijlocul stancilor reci fara suflare.
De ce ma intorci Noimebrie?!
Acum cand am simtit ca am prins visul de-un fir de ata si l-am cusut intr-un volan de suflet cu multe ace ruginite din lipsa de iubire.
You, dou you remember me?!Like i remember you...
marți, 2 noiembrie 2010
Aproape , aici.
Oare te-am auzit bine? Pentru ca am crezut ca ai spus sa ne mai gandim la cum s-a terminat .Tu ai fost viata mea si nu mi-am imaginat niciodata ca am sa cos luna de cer, pictandu-i imprejur stele, fara tine.
Umbre patrund prin lumina, acolo unde a stralucit atat de tare o iubire ce nascut fara un motiv anume.
Nu renunta la noi in seara asta, dragostea nu e totdeauna formata doar din alb si negru.Oare crezi nu te-am iubit dintotdeauna sau am incetat vreodata sa te iubesc?
Iar cand am nevoie de tine ,esti aproape aici.Dar stiu ca asta nu-i de ajuns pentru sufletul meu.Si cand sunt cu tine, aproape ca plang, pentru ca stiu ca sunt aproape de tine.
As schimba lumea daca as avea sansa sa o fac. Oh,m-ai lasa?
Trateaza-ma ca pe un copil, imbratiseaza-ma si cand imi este frica, te rog protejeaza-ma.
Batuta si invinetita de cuvintele tale spuse demult, zapacita si sfaramata,realizez ca ma doare.Oare nu te-am iubit dintotdeauana?
Umbre patrund prin lumina, acolo unde a stralucit atat de tare o iubire ce nascut fara un motiv anume.
Nu renunta la noi in seara asta, dragostea nu e totdeauna formata doar din alb si negru.Oare crezi nu te-am iubit dintotdeauna sau am incetat vreodata sa te iubesc?
Iar cand am nevoie de tine ,esti aproape aici.Dar stiu ca asta nu-i de ajuns pentru sufletul meu.Si cand sunt cu tine, aproape ca plang, pentru ca stiu ca sunt aproape de tine.
As schimba lumea daca as avea sansa sa o fac. Oh,m-ai lasa?
Trateaza-ma ca pe un copil, imbratiseaza-ma si cand imi este frica, te rog protejeaza-ma.
Batuta si invinetita de cuvintele tale spuse demult, zapacita si sfaramata,realizez ca ma doare.Oare nu te-am iubit dintotdeauana?
Noiembrie.
Am inchis portile sufletului meu. Nu vreau sa las Noimebrie sa intre si sa isi asterne praful inntoate colturile lui. Imi esti drag, Noimebrie, poate mult prea drag, dar te urasc pentru ca vi cu multa speranta. A fost de ajuns sa-mi arunc privirea naiva pe caldar si sa citesc : Noimebrie, pentru ca sufletul sa prinda aripi si sa se desprinda total de ratiune.
Tu aduci iubire in sufletul meu. Iubire si multa stare de bine, ceea ce in mod normal cele lalte luni nu-mi aduc. Imi aduceau ori iubire si multe lacrimi , ori stare de bine si atat.
Dar esti o luna rece, ca stancile pe care le ating atunci cand incerc sa ma indepartez de gandurile ce incearga sa ma aduca din nou la .... tine?!
Vreau sa nu te las sa intri in sufletul meu, sa te tin departe. Sa uit de luna, de zambete si de stele. Sa uit.Sa uit chiar si de mine si sa nu te privesc in ochii.Da, Noiembrie. Cine a spus ca tu nu ai ochii ? Tu nu ai zambet ? Tu nu ai privire? E las. Si egocentrist.
Vreau sa nu te las sa intri in sufletul meu, sa te tin departe. Sa uit de luna, de zambete si de stele. Sa uit.Sa uit chiar si de mine si sa nu te privesc in ochii.Da, Noiembrie. Cine a spus ca tu nu ai ochii ? Tu nu ai zambet ? Tu nu ai privire? E las. Si egocentrist.
Tu ai chiar si un suflet, dar nu te-as putea primi langa mine. Tu imi indepartezi ratiunea si dai aripi sufletului.Aripi la care eu am renuntat de mult si pe care nu mi le mai insusti acum.
E tarziu, si valurile se retrag intr-un acean fara magie, fara unicitate si fara pic de iubire. Un oacean de vorbe aruncate, sarate si batute de vant.
Si-n urma valurile ramane multa voie buna, pe care tu, Noimebrie, vrei sa mi-o stergi.Dar eu imi pastrez masca ce inlocuieste aripile, e o masca plina de fericir, caci in spatele tuturor intamplarile eu sunt fericita, eu continui sa iubesc si sa ma pierd dansand pe-un nor unde eu las basmul scris de altii sa continue.Dar nu in Noimebrie. Pentru ca tu , imi aduci amiintiri ce prind viaata doar amintindu-le. Esti atat de importanta pentru mine incat in orice luna te simt, te amintesc, dar te reneg.
Si acum e luna ta, acum esti tu. Ar trebui sa te las sa-mi scris basmul in care eu sunt aceea din fiecare luna Noaimebrie al fiecarui an. Dar nu.
Poate ca te-am pierdut noimebrie, si tin sa cred ca esti doar o luna fara num. O luna mult prea tarzie.
luni, 1 noiembrie 2010
Pe nori.
Am sa te chem sa mergem printr nori, sa te simt in tunetul placerii.Am sa te tin pe palme pana in zori, lumea va fi a ta. Am sa te chem sa o impartim in doua.
Vreau sa te chem pe nori undeva unde-i rece lânga luna sa simti caldura mea, vom zbura dupa iubire intr-un ritm uluitor iar tu iarasi imi vei spune : "Esti doar un visator!"
Te rog , doar incearca sa-mi dai o sansa, si-o sa vezi ca n-o sa mai plangem. Am gasit un loc pe nori, vreau acolo sa te chem . Am sa te tin pe palme pana-n zori, lumea va fi a ta .Am sa te chem s-o impartim in doua.
Vreau sa te chem, pe nori undeva, cat mai sus langa stele sa putem vedea cea mai sincera iubire,
nascuta-n armonie.Si-o sa vezi ce-am fi putut simti...
Ce-as fi putut avea!
joi, 28 octombrie 2010
Incepand de azi
Incepand de azi, privirea ta va fi reflexia mea.Reflexia visurilor mele.Cand visez cum un sarut se transforma intr-un ¨te iubesc¨. Un ¨te iubesc ¨ cu vocea ta.Incepand de azi, am schimbat tot ce simt, cum fiecare moment face timpul sa dispara.
Nu am nevoie decat sa fiu langa tine, pentru ca am iubirea ce-mi oferi si tie iti pot darui sufletul meu.
Incepand de azi, te vor acompania bataile inimii mele.Vei merge cu mine acolo unde suflet o sa ajunga pentru ca atunci cand sunt langa tine, nu mai exista imprejurimi.Doar tu si eu.
Incepand de azi iti ofer sufletul, decretele, destinul si iluziile mele.Fiecare loc, fiecare colt, nebuna si dreptatea mea sunt ale tale.
Incepand de azi iti spun Te iubesc!, nu pot sta fara tine,caci imi este dor
Destinul are un plan perfect, sa te iubesc cu erorile, virtutiile, temerile tale.
Sa te iubesc dincolo de defecte.
miercuri, 27 octombrie 2010
Soare
In ce as imbraca soarele daca l-as avea aproape de mine ?In zaambete calde si in fericire. L-as invata sa dansez pasi timizi pe un covor pufos si rece.L-as ruga sa ma acompanieze in fiecare sentiment al unei lacrimi ce ma cauta in coltul unei strazi triste.Si in cele din urma as dormi in bratele lui gandidu-ma la cel mai frumos lucru pe care imi doresc sa-l tin la randul meu in brate.
M-as trezi dimineata privindul cum doarme si as incerca sa-l desenez pe pertele opus gandurilor mele.Poate o sa ma numeasca ciudata cand se va trezi dar ii voi spune ca dormea atat de frumos incat am vrut sa-l pastrez asa tot restul timpului pe care-l voi petrece in acel gand adormit.
Poate as plange alaturi de el, dar stiu ca as colora plansul de la atata fericire.As stii ca nu mai am ptr ce lupta, caci el, soarele, este acum impreajma mea.
L-as saruta in fiecare secunda cand mi-ar lumina sufletul, iar soarele de-ar fi langa mine ar face asta necontentit si fara sfarsire.
Nu l-as lasa sa plece, l-as urca cu mine p o barca si am vizita amandoi locul acela de sus pe cer, unde el isi danseaza valsul in fie ce zi si unde-si pleaca pluapele seara de seara.
Dar nu esti aici, soare! esti departe, la capatul drumului meu.
Acum.
Maine.
Nu stiu.
Dar sigur te voi atinge.Si te sarut acum de ramas bun.
M-as trezi dimineata privindul cum doarme si as incerca sa-l desenez pe pertele opus gandurilor mele.Poate o sa ma numeasca ciudata cand se va trezi dar ii voi spune ca dormea atat de frumos incat am vrut sa-l pastrez asa tot restul timpului pe care-l voi petrece in acel gand adormit.
Poate as plange alaturi de el, dar stiu ca as colora plansul de la atata fericire.As stii ca nu mai am ptr ce lupta, caci el, soarele, este acum impreajma mea.
L-as saruta in fiecare secunda cand mi-ar lumina sufletul, iar soarele de-ar fi langa mine ar face asta necontentit si fara sfarsire.
Nu l-as lasa sa plece, l-as urca cu mine p o barca si am vizita amandoi locul acela de sus pe cer, unde el isi danseaza valsul in fie ce zi si unde-si pleaca pluapele seara de seara.
Dar nu esti aici, soare! esti departe, la capatul drumului meu.
Acum.
Maine.
Nu stiu.
Dar sigur te voi atinge.Si te sarut acum de ramas bun.
luni, 25 octombrie 2010
Straina
Cate scrisori ai scris sufletului ?Cate paragrafe l-ai lasat pe el sa-ti scrie?
Poate nu stii sau poate nu a existat nici macar o scrisoare catre el sau din partea lui catre tine.Poate te-ai imbracat in fericire doar sa acoperi multe din ranile deschise, dar sufletul nu de asta are nevoie.Se poate scufunda usor in mijlocul unui ocean chiar si intr-o singura laccrima si cand vei dezbraca fericirea, nu vei avea putere sa te privesti in oglinda.
De ce traim toata viata asteptand si nu invatam niciodata nimic din trecut?Ne vom da seama ca-i tarziu sa mai invatam ceva, si ca timpul ne-a lasat fara un obiectiv clar e asteptat.Iar greseala cea mai mare a sufletului este ca traiesti intr-un viitor fad si rece, ci nu intr-un prezent cald si clar.
Sufletule, citeste :
Suflete, suflete al meu, ce stai intr-un trup fericit, fals si aiurea, iti scriu.M-a orbit puterea luminii, sau poate a fost intuitia mea cea ce a dat gres.
Poate am ales drumul cel mai lung sa-l parcurg.Dar tot timpul am fost in spatele lui.N-am stiut sa joc si am pierdut.
M-am saturat sa visez numai opus cu realitatea.
Suflete, te plimbi spre cerul deschis si nu-ti este frica sa zbori.El, imi conjunga viata intr-un trecut imperfect si nu a invatat niciodata sa ma creada sau cel putin sa ma uite.
Daca am fost mereu straina in sufletul lui, am plecat de acolo.Eu ti-am promis ca ma voi descurca cu aceasta durere, fara el.Dar cu tine, suflete.
Timpul alearga impotriva mea, cerul se deschide, eu ma desprind si cad.
Niciodata n-am reusit sa te desenez zambind, pe o coala alba.Suflete al meu.
Poate nu stii sau poate nu a existat nici macar o scrisoare catre el sau din partea lui catre tine.Poate te-ai imbracat in fericire doar sa acoperi multe din ranile deschise, dar sufletul nu de asta are nevoie.Se poate scufunda usor in mijlocul unui ocean chiar si intr-o singura laccrima si cand vei dezbraca fericirea, nu vei avea putere sa te privesti in oglinda.
De ce traim toata viata asteptand si nu invatam niciodata nimic din trecut?Ne vom da seama ca-i tarziu sa mai invatam ceva, si ca timpul ne-a lasat fara un obiectiv clar e asteptat.Iar greseala cea mai mare a sufletului este ca traiesti intr-un viitor fad si rece, ci nu intr-un prezent cald si clar.
Sufletule, citeste :
Suflete, suflete al meu, ce stai intr-un trup fericit, fals si aiurea, iti scriu.M-a orbit puterea luminii, sau poate a fost intuitia mea cea ce a dat gres.
Poate am ales drumul cel mai lung sa-l parcurg.Dar tot timpul am fost in spatele lui.N-am stiut sa joc si am pierdut.
M-am saturat sa visez numai opus cu realitatea.
Suflete, te plimbi spre cerul deschis si nu-ti este frica sa zbori.El, imi conjunga viata intr-un trecut imperfect si nu a invatat niciodata sa ma creada sau cel putin sa ma uite.
Daca am fost mereu straina in sufletul lui, am plecat de acolo.Eu ti-am promis ca ma voi descurca cu aceasta durere, fara el.Dar cu tine, suflete.
Timpul alearga impotriva mea, cerul se deschide, eu ma desprind si cad.
Niciodata n-am reusit sa te desenez zambind, pe o coala alba.Suflete al meu.
duminică, 17 octombrie 2010
Am inceput de ceva timp sa cred ca fericirea sta ascunsa in mainile mele, fericirea mea normal. In mainile mele, nu conteaza cat de mici sua cat de grasute sunt, cu culoare am la unghii sau daca obisnuiesc sa mi le rod. Nici macar daca sunt estetice sau mai putin. Pentru ca fericirea sta pitita in dosul unuia dintre cele 10 degete care ma fericesc neincetat.
Dar privesc in gol, fara sa simt sau ma gandesc la ceva anume.Scriu pe fereastra aburita cuvantul fericire la nesfarsit.Gandul imi este ratacit si suflet iti pregatesta spada pentru o noua batalie.Dar ce poate cauta o batalie , in jurul meu, cand eu am tot repetat ca numai si numai de mine depinde multitudinea de momente stralucite?
Nu stiu, nici nu stiu ce cauta aceste lacrimi amare, vechi si cotidiene, pe obrazul meu si in mijlocul acestei fericire, pe care se presupun ca ar trebui sa mi-o daruiesc cu ajutorul celor doua aripi de suflet.
Imi dau seama ca uneori amintirile convoasa sufletul intr-o batalie veridica, unde vantul rece de toamna este arbitru de mijloc si la ficare lovitura primita de suflet din partea amintirilor sau de amintiri din causa sufletului,el isi ia un respiro si imi mai imbratiseaza din lacrimi.
Si nu depinde de mine sa las amintirile sa deseneze pe sufletul meu un dor ruginit de atata nazuinta .Nu dpeinde de mine sa poruncesc amintirilor sa fuga in tarile calde sau sa se mai inmulteasca.De inmultit amintirile, acestea ce se lupta cu sufletul, nici nu mai pot sa ma pronunt.Doar luna stie ce.mi pragteste.
Dar nici macar amintirile cu ea nu sunt recente.E plecata intr-o calatorie undeva unde eu nu cred ca pot ajunge. Sus in inaltul cerului.
Daca nu am sa plang atunci cand voi cat mai aproape de soare, cu siguranta pot spune ca am trait degeaba.Asa si daca nu voi cadea de acolo de unde m-am inaltat ca sa ma pot inalta din nou un centimentru mai mult, voi spune ca viata nu mi a aratat fata prietenoasa.
Si stau, si stau si sorb din cafea tarziu in noapte.Visele se prind de-un fir rupt peste un nod si doua soapte.SI uite ca si cu o cafea amara si sanatoasa nu pot afla finalul bataliei din interiorul meu... Si nici ce se va intampla cu lacirmile mele, maine. Pentru ca sunt imuna si cafeaua... astazi trece de mine .
Dar privesc in gol, fara sa simt sau ma gandesc la ceva anume.Scriu pe fereastra aburita cuvantul fericire la nesfarsit.Gandul imi este ratacit si suflet iti pregatesta spada pentru o noua batalie.Dar ce poate cauta o batalie , in jurul meu, cand eu am tot repetat ca numai si numai de mine depinde multitudinea de momente stralucite?
Nu stiu, nici nu stiu ce cauta aceste lacrimi amare, vechi si cotidiene, pe obrazul meu si in mijlocul acestei fericire, pe care se presupun ca ar trebui sa mi-o daruiesc cu ajutorul celor doua aripi de suflet.
Imi dau seama ca uneori amintirile convoasa sufletul intr-o batalie veridica, unde vantul rece de toamna este arbitru de mijloc si la ficare lovitura primita de suflet din partea amintirilor sau de amintiri din causa sufletului,el isi ia un respiro si imi mai imbratiseaza din lacrimi.
Si nu depinde de mine sa las amintirile sa deseneze pe sufletul meu un dor ruginit de atata nazuinta .Nu dpeinde de mine sa poruncesc amintirilor sa fuga in tarile calde sau sa se mai inmulteasca.De inmultit amintirile, acestea ce se lupta cu sufletul, nici nu mai pot sa ma pronunt.Doar luna stie ce.mi pragteste.
Dar nici macar amintirile cu ea nu sunt recente.E plecata intr-o calatorie undeva unde eu nu cred ca pot ajunge. Sus in inaltul cerului.
Daca nu am sa plang atunci cand voi cat mai aproape de soare, cu siguranta pot spune ca am trait degeaba.Asa si daca nu voi cadea de acolo de unde m-am inaltat ca sa ma pot inalta din nou un centimentru mai mult, voi spune ca viata nu mi a aratat fata prietenoasa.
Si stau, si stau si sorb din cafea tarziu in noapte.Visele se prind de-un fir rupt peste un nod si doua soapte.SI uite ca si cu o cafea amara si sanatoasa nu pot afla finalul bataliei din interiorul meu... Si nici ce se va intampla cu lacirmile mele, maine. Pentru ca sunt imuna si cafeaua... astazi trece de mine .
vineri, 15 octombrie 2010
O lume aparte.
Stau singura in locul unde mi-ar placea sa am toata lumea alaturi.De ma uit in indepàrtare pot sa zaresc lumini aprinse
insa nu si suflete imbibate de bucurie.Daca ma uit in jos pot vedea lumea obosita de atata falsa speranta si vise
neimplinite.De ma uit in jurul meu vad multa iubire.Te vad pe tine, cel ce citesti aceste randuri.Prietenul meu fiel
ce-mi esti aproape in departarea asta trista ce mi-a ruginit din iluzii.In jurul meu iin afara faptului ca te vad pe tine,
vad toate persoanele pe care timpul si circumstata mi le-a furat.Vad sufletul meu ca o floare cu petalele larg deschise,
o floare ce pluteste intr-un dulce dans pe-un val ratacit in ocean.Si observ cum sufletul meu este format nu din
sentimente, din persoane.Persoanele pe care eu le-am intalnit in drumul meu spre soare.Si care s-au agatat de un firicel firav
in sufletul meu.Un suflet ce se defineste printr-un cuvant limitat numit infinit si etern, pentru ca are apa oceanului
la radacine , caludura sufleteasca din partea soarelui, imbratisare din partea lunei si fericire din partea unui rasarit
ce-mi picteaza un zambet larg si reusit .Iar aceasta floare, acest suflet nu se va ofli nicicand, ptr ca o floare cand
are apa din plin, zambete si caldura va inflori in fiecare anotimp, cu fiecare vis implinit sau nu.
Dar de ma uit in sus, vad lumea mea.Vad atatea stele si acest albastru amestecat pe alocuri cu un alb ingalbenit usor.
Asta ma face sa-mi doresc sa adorm in fiecare zi pe o plaja, o plaja a vieti unde sa fiu eu cu mine, cu mare si cu cerul,
cu tine si cu toate persoanele de-mi deschid petalele de fericire.Am sa adorm, chiar de nu voi fi fizic pe plaja, sufleteste
mereu sunt acolo, sub un cer senin si eteric, in lumea unde eu si Peter Pan suntem cei mai buni prieteni.Unde te pot
intalni pe tine si unde stiu ca tu, atunci cand iti doresti sa ma vezi, vii. Plec in lumea unde tu te intorci, unde tu
continui sa fi asa cum te-am cunoscut.Unde un 2008 niciodata nu va avea sfarsit si unde limitele le-am sters cu micuta
radiere din primul an scolar.
Mi-e dor de tine, si culmea mi-e dor de un vis.
insa nu si suflete imbibate de bucurie.Daca ma uit in jos pot vedea lumea obosita de atata falsa speranta si vise
neimplinite.De ma uit in jurul meu vad multa iubire.Te vad pe tine, cel ce citesti aceste randuri.Prietenul meu fiel
ce-mi esti aproape in departarea asta trista ce mi-a ruginit din iluzii.In jurul meu iin afara faptului ca te vad pe tine,
vad toate persoanele pe care timpul si circumstata mi le-a furat.Vad sufletul meu ca o floare cu petalele larg deschise,
o floare ce pluteste intr-un dulce dans pe-un val ratacit in ocean.Si observ cum sufletul meu este format nu din
sentimente, din persoane.Persoanele pe care eu le-am intalnit in drumul meu spre soare.Si care s-au agatat de un firicel firav
in sufletul meu.Un suflet ce se defineste printr-un cuvant limitat numit infinit si etern, pentru ca are apa oceanului
la radacine , caludura sufleteasca din partea soarelui, imbratisare din partea lunei si fericire din partea unui rasarit
ce-mi picteaza un zambet larg si reusit .Iar aceasta floare, acest suflet nu se va ofli nicicand, ptr ca o floare cand
are apa din plin, zambete si caldura va inflori in fiecare anotimp, cu fiecare vis implinit sau nu.
Dar de ma uit in sus, vad lumea mea.Vad atatea stele si acest albastru amestecat pe alocuri cu un alb ingalbenit usor.
Asta ma face sa-mi doresc sa adorm in fiecare zi pe o plaja, o plaja a vieti unde sa fiu eu cu mine, cu mare si cu cerul,
cu tine si cu toate persoanele de-mi deschid petalele de fericire.Am sa adorm, chiar de nu voi fi fizic pe plaja, sufleteste
mereu sunt acolo, sub un cer senin si eteric, in lumea unde eu si Peter Pan suntem cei mai buni prieteni.Unde te pot
intalni pe tine si unde stiu ca tu, atunci cand iti doresti sa ma vezi, vii. Plec in lumea unde tu te intorci, unde tu
continui sa fi asa cum te-am cunoscut.Unde un 2008 niciodata nu va avea sfarsit si unde limitele le-am sters cu micuta
radiere din primul an scolar.
Mi-e dor de tine, si culmea mi-e dor de un vis.
joi, 14 octombrie 2010
Andrei.
Acum.. ca nu mai esti, arborii au jurat sa nu mai creasca pana nu te vei intoarce. Pentru ca acum ca nu mai esti, nu mai pot fugi cu tine in locurile unde se ascundeau si visau.Dar cand vine noaptea si natura mai spera sa se schimbe, incerc sa inteleg.Dar vad numai umbre.
Acum... ca nu mai esti, nu mai pot sa te vad.. luminile din port s-au stins, si nu mai sunt nici melodi, cu atat mai putin versuri.Si sa nu ma intrebi ce se intampla, acum ca nu mai esti... Si muntii s-au unit, nu mai exista mari... dar eu mai sper.
Acum ca nu mai esti, nu mai exista nici taceri intunecatte, pusti sunt strazile pe care acum nu esti, nu te pot auzi si poate candva oricat de departe te voi putea atinge.
Si observ,
Mi-am scos sufletul din trup.De ceva timp tot incerc sa fac asta. Nu ma caracterizeaza sa traiesc asa imuna tuturor, dar am descoperit ca este medicamentul cel mai perfect pentru mine si pentru sufletul meu chiar.
Si incerc sa pasesc in acest Univers plin de magie, pe un nisip rece, care-mi intra printre degete lasandu-mi urmele unor trairi din trecut.Nu am unde sa pasesc si unde sa ma ascuns. Sunt eu singur ascunsa sub o Luna plina, rece si ea. In timp ce se inalta era atat de mare , dar odata ajunsa sus pe cer s-a micsorat incat o acor cu degetul meu mare.Oriunde as fi, in aceasta lume, Luna niciodata nu va fi mai mare decat insusi degetul meu.
Dar eu continui sub acest clar imens de luna, m-as inveli cu un val ce vine spre mine incercand sa ma faca sa zambesc,dar nu pot , nu mai vreau.Defapt vreau sa nu mai vreau nimic.VReau sa fug pana acolo unde Luna are ochii, brate si picioare .Vreau sa ma stranga tare de tot si sa-mi aminteasca un singurul lucru: Eu nu pot fi niciodata imuna.Si sa traiesc fara sufletul meu, fara ceea ce el iubeste cu ardoare , fara sentimentele ce-mi picteaza fiecare pas nou spre soare, ar inseamna sa fiu o alta stea pierdut p-un covor albatru ce-mi ghideaza pasii in clepsidra viselor.Si eu nu pot sa fiu o stea oarecare, trebuie sa fiu steaua ce face luna sa zambeasca si ce impinge mare si cerul sa dansez necontenit un Vals, plin de iubire.
Ma asez cat mai aproape de apa, lasand luna sa-mi oglindeasca privirea.Observ, acelas zambet euforic pe care eu l-am daruit cu ceva timp in urma Lunii, sa-l poarte in fiecare seara cu ea, iar cei ce o vor privi se vor gandi la el, el.Al carui zambet eu l-am donat.Si ma rascoleste aceasta amintire.Asa ca-mi ridic sufletul de pe nisipul rece si-l privesc .E al meu, in el stau sentimentele mele.Si-l vreau inapoi.
Si observ si barca in care, candva eu m-am urcat si am decis sa nu o abandonez.Am trecut de mijlocul oceanului, stiu asta.Sunt pe mal, un mal la un pas de mijloc.Chiar acolo unde exista cea mai mica insula, fara limite si margini.Insula unde eu am hotarat sa-mi refac bagajul cu care voi porni la drum pe aceasai barca si cu acelas vis.Sa ajung la soare, la soarele unui suflet pierdut.
Stii pentru ce a fost bun inotul asta prin oceanul dezvelit de vis si invelit in suspine.Sa ma intaresc pentru urmatorul mijloc de ocean pe care poate il voi parcurge sau nu, in drumul spre soare.
Sunt tot eu, dar m-am reconstruit si redescoperit.Am vise noi bazate pe aceleasi visuri marete.
Hai mare, adu-mi un gand si lasa Luna sa-mi fie din nou tovarasa de drum.
duminică, 10 octombrie 2010
Un ieri
Cerul se innoreaza din ce in ce mai mult.Stelele se ascuns, parca ar incerca sa fuga de mine sau de ceea ce simte sufletul meu si nu mai vreau sa spuna, nici sa se sparga in cuvinte.Mai are curaj doar sa spuna ca tu, doar tu poti sa aduci luna si stelele inapoi la fereastra mea.
Ma opresc pe o banca, trista si ea.Simt totul asa cum nu am simtit nimic.Simt briza de ieri.Un ieri tacut si plapamnd.Si-l simt, cum ar incearca sa ma doboare.Raman aici, e intuneric si racoare.Dar tot mai caut sa deschis o poarta spre tiine.
Corres como el río....
Luna albastra, unde esti ?Nici tu nu esti cu mine.Ai plecat si te-ai ascuns in nisipul calai de pe aceea plaja unde mi-ai scapat din maini.
Umbra ta in acest ieri ce-l simt vine si pleaca.Este ca o imagine oarba pe care simt nevoie sa o reating si cred ca te simt, dar mi-as dori sa nu te gandesti la mine acum.Cand e mult prea tarziu.
Alergi ca raul, Luna albastra unde esti ?
Ma opresc pe o banca, trista si ea.Simt totul asa cum nu am simtit nimic.Simt briza de ieri.Un ieri tacut si plapamnd.Si-l simt, cum ar incearca sa ma doboare.Raman aici, e intuneric si racoare.Dar tot mai caut sa deschis o poarta spre tiine.
Corres como el río....
Luna albastra, unde esti ?Nici tu nu esti cu mine.Ai plecat si te-ai ascuns in nisipul calai de pe aceea plaja unde mi-ai scapat din maini.
Umbra ta in acest ieri ce-l simt vine si pleaca.Este ca o imagine oarba pe care simt nevoie sa o reating si cred ca te simt, dar mi-as dori sa nu te gandesti la mine acum.Cand e mult prea tarziu.
Alergi ca raul, Luna albastra unde esti ?
joi, 7 octombrie 2010
Ce conteaza?
E perfect sa simt toata iubirea ce ti-o port cum fuge dintr-o vena in alta, cum canta pentru fiecare privighetoare un zambet magic ce-l poarta sufetul meu ca aliment pentru curajul sa lupt impotriva a ceea ce pare stins.
Plaja asta imensa plaja astaa vietii mele, s-a umplut de roua privirii tale si de magia pe care ochii tai au tatuat-o intr-o fire fara cusur.
Si ce conteaza ce spun altii, atunci cand sufletul meu spune cuvinte colorate doar cu nunatele numelui tau? Ce conteaza daca vantul incearca sama doboare, cand stiu ca la capatul drumului ma astepti tu ? Ce conteaza daca ploaia ma loveste puternic, daca intr-o zi de primavara tu ai sa-mi aduci soarele plin de speranta? Nu conteaza, pentru ca reprezinta oceanul de bucurie din jurul meu, lumea mea de zane, unde tu esti zana principala. Zana ce transforma, ce iubeste, ce capteaza tot imprejul. ESTI MAGIC< UNIC SI SUBLIM.
DAR A SA ASTEPT PANA AI SA REAPARI.
Si vocea ta mi-a mai injectat speranta
Plaja asta imensa plaja astaa vietii mele, s-a umplut de roua privirii tale si de magia pe care ochii tai au tatuat-o intr-o fire fara cusur.
Si ce conteaza ce spun altii, atunci cand sufletul meu spune cuvinte colorate doar cu nunatele numelui tau? Ce conteaza daca vantul incearca sama doboare, cand stiu ca la capatul drumului ma astepti tu ? Ce conteaza daca ploaia ma loveste puternic, daca intr-o zi de primavara tu ai sa-mi aduci soarele plin de speranta? Nu conteaza, pentru ca reprezinta oceanul de bucurie din jurul meu, lumea mea de zane, unde tu esti zana principala. Zana ce transforma, ce iubeste, ce capteaza tot imprejul. ESTI MAGIC< UNIC SI SUBLIM.
DAR A SA ASTEPT PANA AI SA REAPARI.
Si vocea ta mi-a mai injectat speranta
Poti conta pe mine.
O cafea cu sare, dorinte sa plang.Lumea mea incepe sa tremure, presimte ca se apropie finalul.Nu vreau sa castig, ce mai conteaza asta acum ? Deja sunt obosita sa inventez scuze.Scuzele nu stiu sa inoate.Vor ramane doar bunele momente de ieri , momentele care au fost ale amandorura si azi vreau doar sa cred ca e asa.
Incerc sa te fac sa crezi ca lumea era la picioarele noastre.Cand somnl va venit dupa mine in tacere voi construi o viata plina de culori unde sa traim impreuna, amandoi.
Si nu pot evita sa nu mi fie dor de tine, in timp ce tu ii dai o mana de ajutor timpului si pleci.Azi simt ca vreau sa te vad si sa te vad si sa te vad... si mai vreau sa cred ca iti vei aminti serile tarzi prin Madrid, noptile intregi fara sa dormim, viata trecea si eu simteam ca o sa mor de iubire cand te vedea asteptandu-ma in fata blocului, statea in masina fara sa te gandesti ca poti conta pe mine.
Nu am fost niciodata rea cu tine, doar am fost naiva.
Incerc sa te fac sa crezi ca lumea era la picioarele noastre.Cand somnl va venit dupa mine in tacere voi construi o viata plina de culori unde sa traim impreuna, amandoi.
Si nu pot evita sa nu mi fie dor de tine, in timp ce tu ii dai o mana de ajutor timpului si pleci.Azi simt ca vreau sa te vad si sa te vad si sa te vad... si mai vreau sa cred ca iti vei aminti serile tarzi prin Madrid, noptile intregi fara sa dormim, viata trecea si eu simteam ca o sa mor de iubire cand te vedea asteptandu-ma in fata blocului, statea in masina fara sa te gandesti ca poti conta pe mine.
Nu am fost niciodata rea cu tine, doar am fost naiva.
miercuri, 6 octombrie 2010
taram
Eu, fara nimic de spus si nimic de tacut, incep sa-mi cred minciunile mele, cand tu iti cauti locul intre vise si profac ascunzandu-te printre managaieri false.Nu-mi vorbi de zburat, prefer sa merge si asa sa ies din asta cu viata.Nu mai poti incerca sa ma minti cu promisiuni ce pleca in cutia cu facturi platite.Poate asta, la final, a fost o relatie suicida in plus.
Uite asa ne intoarcem pe aceasi strada fara iesire.Tu incerci sa intelegi cum si de ce totul a devenit cenusa, si eu ma pierd printre foi de hartie incercand sa desenez zambetul tau.Nu-mi vorbi de schimbat, pentru asta deja e tarziu, nu ne-a folosit la nimic graba.Nu-mi vorbi de luptat, nu vreau sa incep o alta lista de batalii pierdute
Uite asa ne intoarcem pe aceasi strada fara iesire.Tu incerci sa intelegi cum si de ce totul a devenit cenusa, si eu ma pierd printre foi de hartie incercand sa desenez zambetul tau.Nu-mi vorbi de schimbat, pentru asta deja e tarziu, nu ne-a folosit la nimic graba.Nu-mi vorbi de luptat, nu vreau sa incep o alta lista de batalii pierdute
marți, 5 octombrie 2010
Lucruri imposibile.
.jpg)
Uite-ma, poate sunt destul de toanta.Eu urmaresc lumina ce ma va dobora incet, te urmaresc, cum urmaresc punctele finale, fiecare fraza.
Ca si un poet ce se decide sa lucreze intr-o banca, va fi posibil ca si eu, in cel mai rau caz,sa ii fac o cheie de fier sufletului meu sa-l pot inchide dupa ce va semna plangand aceasta declaratie.
Asa cum un cersetor crede ca filmul este o caseta de prezentare a unei vieti, asa cum o floare resemnata decoreaza un birou elegant, asa si eu promit sa-l numesc ¨iubitul mu¨ pe primul care nu o sa-mi faca rau si apoi sa rad va fi un lux, sa uit cand o sa pot spune ca te-am uitat.
Dar lafel se asteapta, cum se asteapta intr-un loc ce-mi placea sa astept, incerc sa ard in secret o lumanare, poate o lovitura de noroc, intr-o zi va vrea sa te revad si imi vor reduce aceste cuvinte la un bucatica de hartie.
Tac pentru ca e mai comod sa ma insel.Tac, pentru ca a castigat ratiune in fata inimii, dar orice s-ar intampla si chiar daca altul ma va acompania, in tacere am sa te iubesc doar pe tine.
Sa nu credeti ca m-a apucat vreun dor !!! ;)
luni, 4 octombrie 2010
Eternitate
Cred in eternitate,
pentru ca un sentiment
atat de intens
nu se poate
limita
la o singura
viata .
duminică, 3 octombrie 2010
Return to inncence
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Don't be afraid to be weak
Don't be too proud to be strong
Just look into your heart my friend
That will be the return to yourself
The return to innocence
If you want, then start to laugh
If you must, then start to cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny
Don't care what people say
Just follow your own way
Don't give up and use the chance
To return to innocence
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Don't care what people say
Follow just your own way Follow just your own way
Don't give up, don't give up
To return, to return to innocence.
If you want then laugh
If you must then cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny.
That's the return to yourself
The return to innocence
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Don't be afraid to be weak
Don't be too proud to be strong
Just look into your heart my friend
That will be the return to yourself
The return to innocence
If you want, then start to laugh
If you must, then start to cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny
Don't care what people say
Just follow your own way
Don't give up and use the chance
To return to innocence
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Don't care what people say
Follow just your own way Follow just your own way
Don't give up, don't give up
To return, to return to innocence.
If you want then laugh
If you must then cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny.
vineri, 1 octombrie 2010
Intre cer si pamant este ceva, ce tind sa ramana imbatranit de atata amintire.Este un tablou bifrontal, ce isi arata doar o singura fata.
Anuntul unui semnal, fata ascunsa este rezultatul final al ideii mele de a-mi fi dor de tine. [ nu cer sa se inteleaga fraza asta ]
Sa uit mii de lucruri frumoase din viata mea ar fi destul de usor, dar nu stiu cat de usor mi-ar fi sa uit lucrurile pe care le am iubit.
Andrei Rip!
Anuntul unui semnal, fata ascunsa este rezultatul final al ideii mele de a-mi fi dor de tine. [ nu cer sa se inteleaga fraza asta ]
Sa uit mii de lucruri frumoase din viata mea ar fi destul de usor, dar nu stiu cat de usor mi-ar fi sa uit lucrurile pe care le am iubit.
Andrei Rip!
Sunt rea
Este sincer nisipul marii, fata mea, si soarele fara lumina.Este sincer acum si timpul si mareea ce-mi mangaie fata.
Sunt sincera si eu, cat mai departe, in felul meu.
E o strada trista in fata mea, deasupra tot trista este si Luna.Am sa o fur sa o pitesc intr-o cutie cu mere.
Uneori sunt rea, uneori vreau un cer , uneori imi este dor, alteori privesc luna. Acolo undeva esti tu!
Viata este un cuvant, un vers, un scris, ceva ce eu arunc pe o foaie in ggraba, intr-o necesitate de a-mi omora dorul asta de ceva imposibil sa se mai intoarca.Uneori sunt rea, sunt rea, sunt rea. Dar uneori deasupra este un cer.
Merg, strivesc frunzele de toamna, e romantic si trist.
Vreau in Valea Calugareasca!! Ciudat, locul ce niciodata nu mi a placut, acum imi doresc din tot sufletul sa mai vin acolo.
Uneori sunt rea!
Sunt sincera si eu, cat mai departe, in felul meu.
E o strada trista in fata mea, deasupra tot trista este si Luna.Am sa o fur sa o pitesc intr-o cutie cu mere.
Uneori sunt rea, uneori vreau un cer , uneori imi este dor, alteori privesc luna. Acolo undeva esti tu!
Viata este un cuvant, un vers, un scris, ceva ce eu arunc pe o foaie in ggraba, intr-o necesitate de a-mi omora dorul asta de ceva imposibil sa se mai intoarca.Uneori sunt rea, sunt rea, sunt rea. Dar uneori deasupra este un cer.
Merg, strivesc frunzele de toamna, e romantic si trist.
Vreau in Valea Calugareasca!! Ciudat, locul ce niciodata nu mi a placut, acum imi doresc din tot sufletul sa mai vin acolo.
Uneori sunt rea!
Simt
Azi nu esti aici.Ca in fiecare dimineata si in fiecare zi, eu ma gandesc la tine.Simt un o distanta in secunda si minut, simt cum totul trece dar nimic nu ramane lafel.
Aud pasii tai cum alearga prin singuratatea mea, simt, simt cum totul fuge.
As vrea sa vorbesc, mereu imi doresc sa pot spune ceva, dar tot timpul o lagrima imi sopteste tacerea.
Ce ramane cand tu nu esti ?Pe cine sa caut sa iubesc?
Si ma gandesc la tine, treaza sau dormind.Ma gandesc la tine.In fiecare secunda.Ma gandesc la tine. Tu inca mai erai... Ce a mai frumoas apersoana ce a trecut ptin viata mea.
Aud pasii tai cum alearga prin singuratatea mea, simt, simt cum totul fuge.
As vrea sa vorbesc, mereu imi doresc sa pot spune ceva, dar tot timpul o lagrima imi sopteste tacerea.
Ce ramane cand tu nu esti ?Pe cine sa caut sa iubesc?
Si ma gandesc la tine, treaza sau dormind.Ma gandesc la tine.In fiecare secunda.Ma gandesc la tine. Tu inca mai erai... Ce a mai frumoas apersoana ce a trecut ptin viata mea.
marți, 28 septembrie 2010
Chiar si cel mai mic lucru are o portita spre taramul vesnic, indepartat si magic. E ca o frunza ce prinde viata in invalmaseala produsa de zambetul larg al vantului. Portita este usor de deschis, insa nu toti avem curaj sa facem primul pas. De ce? Pentru nu ne iubim suficient de mult pe noi.
Si daca unii avem puterea sa iubim o lume intreaga, de ce ne exclundem din iubire tocmai pe noi ?
Ia mai ganditi-va !Mai reflectati!
Si daca unii avem puterea sa iubim o lume intreaga, de ce ne exclundem din iubire tocmai pe noi ?
Ia mai ganditi-va !Mai reflectati!
duminică, 26 septembrie 2010
In ciudat faptului ca am ales sa rup legatura cu tine ptr un timp, legatura cu un baiat superb frumos, care imi place din toaste punctele de vedere, o persoana exact cum mi-am dorit mereu, tontonelul meu... desi am ales sa rupem legatura daca nu definitiv, cle putin pentru un timp, pana ovm fi sigur amandoi de ceea ce simti, am discutat noi, cu mesajul dat acum 2 saptamani si mesajul dat astazi sunt sigurca m-am indragostit de tine.Ca sunt indragostita.
¨Desde que te conoci, tan pequenita, flaquita. Unos ojitos verdes grandes y una sonrisa inocente, pero a la vez senzual y con un aere maduro algo me hizo pensar que tu eres una de las pocas personas que hay en el mundo QUE TIENES LA CAPACIDAD DE QUERER EL MUNDO ENTERO.Mi guapa inalcanzable... enirque iglesias y dear john quedan .¨
Igualmente. A ver que va conspirar el Universo.Por ahora hay que vivir asi.
¨Desde que te conoci, tan pequenita, flaquita. Unos ojitos verdes grandes y una sonrisa inocente, pero a la vez senzual y con un aere maduro algo me hizo pensar que tu eres una de las pocas personas que hay en el mundo QUE TIENES LA CAPACIDAD DE QUERER EL MUNDO ENTERO.Mi guapa inalcanzable... enirque iglesias y dear john quedan .¨
Igualmente. A ver que va conspirar el Universo.Por ahora hay que vivir asi.
sâmbătă, 25 septembrie 2010
Sunt exact asa cum m-ai vazut cand am coborat din masina. Au trecut fix 5 minute de cand am decis.Nu stiu ce sa iti spun exact, stiu ca luni vei citi ce scriu aici si sper sa iti traduca google-ul cat mai bine.
Incerc sa ma obisnuiesc cu decizia pe care am luat-o:incerc sa o accept si de decizia pe care eu am luat-o.
Imi doream foarte mult sa nu vii, asa vedeam eu finalul a ceea ce s-a legat intre noi.
Am incercat sa imi gasesc cuvintele potriivit sa iti explic ce ma impinge sa fac asa si imi pare rau ca a trebui sa iti irosesi un permis de la Academie, ca sa te dezamagesc intr-un fel sau altul.Inca nu ma cunosti atat de bine, inca nu am fost rea, poate si ptr ca mi-ai placut foarte foarte mult.
Exact ce mi-am dorit, esti tu.Si nu pot sa am parte de ceea ce-mi doream, nu acum.Nu merit, eu am alte lucruri de facut, dupa cum ai vazut. Sunt implicata in visurile mele, numai ale mele pe care le impartasescc cu ¨alguien de arriba¨ .
Si iti multumesc, esti attat de frumos si siimpatic si imi era atat de frica de sentimentele pe care tu incepi sa le ai ptr mine si in acelas timp de ceea ce as fi putut sa ajung si eu sa simt.
Cred ca ajunge atat.
Sper sa ramanem prieteni si atat !
Incerc sa ma obisnuiesc cu decizia pe care am luat-o:incerc sa o accept si de decizia pe care eu am luat-o.
Imi doream foarte mult sa nu vii, asa vedeam eu finalul a ceea ce s-a legat intre noi.
Am incercat sa imi gasesc cuvintele potriivit sa iti explic ce ma impinge sa fac asa si imi pare rau ca a trebui sa iti irosesi un permis de la Academie, ca sa te dezamagesc intr-un fel sau altul.Inca nu ma cunosti atat de bine, inca nu am fost rea, poate si ptr ca mi-ai placut foarte foarte mult.
Exact ce mi-am dorit, esti tu.Si nu pot sa am parte de ceea ce-mi doream, nu acum.Nu merit, eu am alte lucruri de facut, dupa cum ai vazut. Sunt implicata in visurile mele, numai ale mele pe care le impartasescc cu ¨alguien de arriba¨ .
Si iti multumesc, esti attat de frumos si siimpatic si imi era atat de frica de sentimentele pe care tu incepi sa le ai ptr mine si in acelas timp de ceea ce as fi putut sa ajung si eu sa simt.
Cred ca ajunge atat.
Sper sa ramanem prieteni si atat !
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Don't be afraid to be weak
Don't be too proud to be strong
Just look into your heart my friend
That will be the return to yourself
The return to innocence
If you want, then start to laugh
If you must, then start to cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny
Don't care what people say
Just follow your own way
Don't give up and use the chance
To return to innocence
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Don't care what people say
Follow just your own way Follow just your own way
Don't give up, don't give up
To return, to return to innocence.
If you want then laugh
If you must then cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny.
That's the return to yourself
The return to innocence
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Love - Devotion
Feeling - Emotion
Don't be afraid to be weak
Don't be too proud to be strong
Just look into your heart my friend
That will be the return to yourself
The return to innocence
If you want, then start to laugh
If you must, then start to cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny
Don't care what people say
Just follow your own way
Don't give up and use the chance
To return to innocence
That's not the beginning of the end
That's the return to yourself
The return to innocence
Don't care what people say
Follow just your own way Follow just your own way
Don't give up, don't give up
To return, to return to innocence.
If you want then laugh
If you must then cry
Be yourself don't hide
Just believe in destiny.
joi, 23 septembrie 2010
Toniii
Era trecut de ora 2 noapte. Aceasi rutina facea ca eu sa ma gasesc pe canapeaua alba din salonul meu micut cu aceasi ceasca de neskuic in mana si laptopul ce uneori e roz alteori se imbracata in negru.
Stiam ca el e suparat si ca nu avea sa-mi vorbeasca ceva timp si ca probabil nici in permisie saptamana asta nu va veni.Nu pot sa spun ca ma simteam trista, as fi ipocrita.De mult timp a incetat un baiat sa-mi mai transmita astfel de sentimente negative. Acum majoritatea le am ptr mine, cele care mi se cuvin, sigur. Dar le am doar pe cele pline cu varf de optimism.
Orgoliul ma face sa te las pe tine, doar pe tine sa te decizi asupra viitorul acestei, sa ii spune subit: intamplare.
Stiam ca urma sa mi se faca o bucurie, de fiecare data cand luna apare la fereastra mea in infatisarea ei Plina, stiu ca urmeaza ceva bun ptr mine, sau ca acum este momentul sa am curajul sa schimb ceva ce nu am facut tocmai bine.
Am privit-o ceva timp si i-am spus cat de dor mi-a fost de ea si cat de dorm imi este sa ii povestesc ei, folosindu-ma de acest loc, un blog unde sufletul se sparge si se pierde prin cioburile de cuvinte, ravasalea din viata mea interioara.
Si am simtit ca nu ma ascultai, am simtit ca nu ma asculta!In ciuda indiferentei pe care pot sa spun ca o aveam in gand din partea ei, eram bucuroasa.Recunosc, din momentul in care am folosit cuvantul Gata, viata mea chiar este bucuroasa, chiar ma simt fericita si plina de forte sa fac exact ceea ce-mi doresc in momentele respective.
Simteam cum somnul incerca sa ma rupa de realitate, dar ceva parca striga cu raspuntere sa nu adorm.Ehe, daca am adormit vii cu surle si trambite ca sunt sanse aproape inexistente sa aud.
Am decis sa citesc din cartea Dear John, imi place tot si este cartea care ma descrie intr.un fel sau altul perfect.Imi place sa vad ca nu sunt singura persoana care crede ca Luna este un mesager intre doua suflete indepartate, intre doua lumii diferite sau intre doua persoane care pur si simplu se iubesc .
Eram la paragraful unde John se intorcea intr-o permisie, la frumoasa Savannah si intr-o secunda sufletul a soptit gandului meu : ¨Cand o sa vina si dear Toni intr-o permisie , la frumoasa Raluca ?¨Stiam ca e mai greu si ca o sa urmeze un weekend liber si ptr viitori piloti militari de la academia Huerfanos de Armada, Academia del Aire General Alicante Murcia, dar nu stiam cand si ce se va intampla pana atunci.
Si mai stiam si ca permisiile la studenti se obtin foarte greu si in cazuri majore. Si cum dispun de 2 permisii pe an, imi era clar ca Toni nici in ruptul capului nu o sa apeleze la o permisie, ptr o mucoasa mai mica de cat el cu un an si cateva saptamani, 43 de kg si 1 50.O mucosa ptr care el chiar are sentiemnte, si stiu ca isi doreste sa schiimbe acest lucru ptr ca el este un un mucos ma: ca muta, la ce las ptr imaginatia fiecaruia.
¨Zau mai Raluca, eu nici macra nu-mi imaginam asa grozavie.¨ mi-am spus si mi-am repetat. Eh bine, Draga John al meu am continuam si m am aprofundat in carte.
¨Si daca ar veni asa intr-o zi de placere¨, gandul nu-mi dadea pace.
¨Hai mai Raluca,nu fii proasta.¨ mi-am repetat.
Deja cartea nu-mi mai parea interesanta, mintea mea incepea sa isi creeze propia istorie. M-am oprit din ¨creare¨ .
¨Universul Conspira !¨
Si am primit un mesaj, pe telefonul mamei. Am uitat sa specific, eu niciodata nu am credit pe telefon si nici nu obsinuiesc sa-l tin dupa mine, asa ca am preferat sa ii spun lui Toni ca am doua numere de telefon, printre care si numarul mamei. Posed o mama destul de intelegatoare si are placerea de fiecare data sa converseze in numele meu cu Toni, atunci cand ea nu mi este prin preajma sau sa gaseasca minciunica potrivita.Mesajul era mai simplu decat cuvantul simplu poate fi : ¨Ce ai la interfon?¨ ..
M-am uitat inca odata, Tony ? Tony ?! Sigur e aceasi gluma proasta pe care fratele meu a facut cu doua saptamani in urma. Eram convinsa.
¨De data asta nu cad in glumele tale, frate.Tine-te¨... Bine inteles ca i-am raspuns pe romaneste. ¨Telefon si 1 butoane.¨
Schimb de mesaje a continuat: ¨Oye! No jodas.¨ (N.r: Nu.ti bate joc ! )
Si din partea mea : ¨Chiar crezi ca sunt proasta bai Vlade?¨
Deja imi vedeam linistita de continuarea povestii dintre John si Savannah in scurta permisie a lui.
Clic Clic !!! ( soneria de la usa )..
¨Ce dobitoc la 3 noapte vine la usa?! ¨ M-am rugat sa nu auda mama si sa nu ma vada treaza la acea ora destul de tarzie. Are somnul profund, deci nu a auzit.
Am dat claputa de la vizor la o parte . Si am vazut un tip pe cat de dulce pe atat de nervos.
OMG OMG ! Astea au fost sunetele care in secunda urmatoare au trezit toata casa.
OMG OMG!!
Precizez, inca nu deschisesem usa.
Wapa ya tenia muchas ganas de verte!! Dile a tu mama que te vas.
(Imi doream mult sa te vad, spune-i mamei tale ca pleci !! )
NO JOOOOODAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAASSSSSSss!
Universul Conspira! Si o face cu adevarat!
Stiam ca el e suparat si ca nu avea sa-mi vorbeasca ceva timp si ca probabil nici in permisie saptamana asta nu va veni.Nu pot sa spun ca ma simteam trista, as fi ipocrita.De mult timp a incetat un baiat sa-mi mai transmita astfel de sentimente negative. Acum majoritatea le am ptr mine, cele care mi se cuvin, sigur. Dar le am doar pe cele pline cu varf de optimism.
Orgoliul ma face sa te las pe tine, doar pe tine sa te decizi asupra viitorul acestei, sa ii spune subit: intamplare.
Stiam ca urma sa mi se faca o bucurie, de fiecare data cand luna apare la fereastra mea in infatisarea ei Plina, stiu ca urmeaza ceva bun ptr mine, sau ca acum este momentul sa am curajul sa schimb ceva ce nu am facut tocmai bine.
Am privit-o ceva timp si i-am spus cat de dor mi-a fost de ea si cat de dorm imi este sa ii povestesc ei, folosindu-ma de acest loc, un blog unde sufletul se sparge si se pierde prin cioburile de cuvinte, ravasalea din viata mea interioara.
Si am simtit ca nu ma ascultai, am simtit ca nu ma asculta!In ciuda indiferentei pe care pot sa spun ca o aveam in gand din partea ei, eram bucuroasa.Recunosc, din momentul in care am folosit cuvantul Gata, viata mea chiar este bucuroasa, chiar ma simt fericita si plina de forte sa fac exact ceea ce-mi doresc in momentele respective.
Simteam cum somnul incerca sa ma rupa de realitate, dar ceva parca striga cu raspuntere sa nu adorm.Ehe, daca am adormit vii cu surle si trambite ca sunt sanse aproape inexistente sa aud.
Am decis sa citesc din cartea Dear John, imi place tot si este cartea care ma descrie intr.un fel sau altul perfect.Imi place sa vad ca nu sunt singura persoana care crede ca Luna este un mesager intre doua suflete indepartate, intre doua lumii diferite sau intre doua persoane care pur si simplu se iubesc .
Eram la paragraful unde John se intorcea intr-o permisie, la frumoasa Savannah si intr-o secunda sufletul a soptit gandului meu : ¨Cand o sa vina si dear Toni intr-o permisie , la frumoasa Raluca ?¨Stiam ca e mai greu si ca o sa urmeze un weekend liber si ptr viitori piloti militari de la academia Huerfanos de Armada, Academia del Aire General Alicante Murcia, dar nu stiam cand si ce se va intampla pana atunci.
Si mai stiam si ca permisiile la studenti se obtin foarte greu si in cazuri majore. Si cum dispun de 2 permisii pe an, imi era clar ca Toni nici in ruptul capului nu o sa apeleze la o permisie, ptr o mucoasa mai mica de cat el cu un an si cateva saptamani, 43 de kg si 1 50.O mucosa ptr care el chiar are sentiemnte, si stiu ca isi doreste sa schiimbe acest lucru ptr ca el este un un mucos ma: ca muta, la ce las ptr imaginatia fiecaruia.
¨Zau mai Raluca, eu nici macra nu-mi imaginam asa grozavie.¨ mi-am spus si mi-am repetat. Eh bine, Draga John al meu am continuam si m am aprofundat in carte.
¨Si daca ar veni asa intr-o zi de placere¨, gandul nu-mi dadea pace.
¨Hai mai Raluca,nu fii proasta.¨ mi-am repetat.
Deja cartea nu-mi mai parea interesanta, mintea mea incepea sa isi creeze propia istorie. M-am oprit din ¨creare¨ .
¨Universul Conspira !¨
Si am primit un mesaj, pe telefonul mamei. Am uitat sa specific, eu niciodata nu am credit pe telefon si nici nu obsinuiesc sa-l tin dupa mine, asa ca am preferat sa ii spun lui Toni ca am doua numere de telefon, printre care si numarul mamei. Posed o mama destul de intelegatoare si are placerea de fiecare data sa converseze in numele meu cu Toni, atunci cand ea nu mi este prin preajma sau sa gaseasca minciunica potrivita.Mesajul era mai simplu decat cuvantul simplu poate fi : ¨Ce ai la interfon?¨ ..
M-am uitat inca odata, Tony ? Tony ?! Sigur e aceasi gluma proasta pe care fratele meu a facut cu doua saptamani in urma. Eram convinsa.
¨De data asta nu cad in glumele tale, frate.Tine-te¨... Bine inteles ca i-am raspuns pe romaneste. ¨Telefon si 1 butoane.¨
Schimb de mesaje a continuat: ¨Oye! No jodas.¨ (N.r: Nu.ti bate joc ! )
Si din partea mea : ¨Chiar crezi ca sunt proasta bai Vlade?¨
Deja imi vedeam linistita de continuarea povestii dintre John si Savannah in scurta permisie a lui.
Clic Clic !!! ( soneria de la usa )..
¨Ce dobitoc la 3 noapte vine la usa?! ¨ M-am rugat sa nu auda mama si sa nu ma vada treaza la acea ora destul de tarzie. Are somnul profund, deci nu a auzit.
Am dat claputa de la vizor la o parte . Si am vazut un tip pe cat de dulce pe atat de nervos.
OMG OMG ! Astea au fost sunetele care in secunda urmatoare au trezit toata casa.
OMG OMG!!
Precizez, inca nu deschisesem usa.
Wapa ya tenia muchas ganas de verte!! Dile a tu mama que te vas.
(Imi doream mult sa te vad, spune-i mamei tale ca pleci !! )
NO JOOOOODAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAASSSSSSss!
Universul Conspira! Si o face cu adevarat!
sâmbătă, 18 septembrie 2010
Firesc
Cateodata vreau doar sa fiu iubita. Pur fizic. Fara motive, fara intrebari. Fara telefonul de dupa, fara ‘’si de acum, ce?”. Fara sarutul ( fals ) de la iesire, fara ”ne vedem maine”. Fara nume, fara sperante. Cer sa fiu iubita macar o data firesc…
Cand am deschis ochii, primul lucru pe care l-am vazut au fost florile lui…Mi-am pus perna inapoi pe cap si incercam sa nu gandesc prea multLasa naibii pestera !! :( Si vino la Madrid, sa vezi Pesteroaica !!:))
vineri, 17 septembrie 2010
Hei
Dar stiu ca o sa fiu fericita. Pentru ca am un univers prea frumos inauntrul meu. Trebuie doar sa aiba cineva curajul sa il cucereasca.
Si pentru ca sunt singura ( cum am fost de fapt toata viata mea ) imi spun mie insumi…Capu’ sus…The show must go on.
Si pentru ca sunt singura ( cum am fost de fapt toata viata mea ) imi spun mie insumi…Capu’ sus…The show must go on.
Ciudat ?
Mi am dat seama acum ce incep sa simt pentru. O sa iti spun asa, omule.
Nu stiu cum reuseste omul asta sa sparga toate barierele pe care le pun intre ceea ce arat societatii si ceea ce sunt. Nu stiu cum poate sa intre acolo in mine. Si sa nelinisteasca tot ce incerc eu sa ignor.
Imi amintesc ce mi-ai spus , o scriu tradus, pe romaneste:Analiza gen: ¨Femeile gandesc?¨
Fond de ten.
Fara fondul de ten ma simt descoperita. Folosesc fondul de ten pentru ten dar si pentru suflet. Cu machiajul pot sa joc orice rol. Fara el, sunt doar eu…
Ahora has entendido coño ?
Heeeeeeeiiiiiiiiii
Era tarziu cand m-am pus aseara in pat. Ma durea ingrozitor de tare capul. Si parca nici patul nu ma mai recunostea. Nu imi gaseam “locul” printre asternuturi. Dupa o ora de alergat prin cearsaf, m-am trezit si am luat un Nurofen. Persista blestemata de durere de cap. Pe cat de mult iubesc noptile de toamna, pe atat le urasc pe cele de iarna. Mi-am incalzit un pahar de lapte si am iesit pe balcon. Priveam luminile adormite ale orasului. Ciudata viata avem noi oamenii…
Stii ca defapt eu nu am balcon, si asta e lucrul care iti place cel mai mult la acest apartament, ca nu e ca la tine in Pinto, unde fug pe balcon si te injur, pe romanteste.Cum altfel ?
La fereastra sau la balcon ma intreb ce mi-ai facut ?De m-ai rupt de absolut tot.Presupun ca nu ai puteri ¨ciudate¨ si nici nu tind sa cred ca viii din tarile calde. Dar mi-ai facut ceva, e drept nu cred ca exact ce iti doreai. Poate nici nu vreau sa aflu ce, imi place sa traiesc aceasta enigma cu tine.
Probabil ti se trage de la faptul ca esti pilot.Bun, stii sa pilotezi.Inca nu mi-ai aratat cat de bine. Uite vezi tu ?Astea sunt lucrurile pe care le-ai schimbat. Nu.. nu-mi doresc sa fiu a ta, si stii exact la ce ma refer, ptr ca stiu ca eu am nevoie de mine, si tu ai nevoie, ABSURD, tot de mine. Imi doresc doar sa gasesc raspunsul pe care l astepti.
Hai sa ne gandim amandoi. Cu tine totul e diferit, m ai rupt de tot. Tu esti , cum sa spun, acel ceva care imi da siguranta ca sunt o femeie. Tu stii ce inseamna ptr mine o femeie, si ca nu multor persoane de sex feminin le adresez acest compliment. Eu sunt o copila cu oricine altcineva, dar cand sunt langa tine sunt o femeie.
Si acum hai sa calculam si de ce. Ti-am spus, asa imi place sa ma pierd in discuti filozofice cu tine despre mine, despre o Raluca ce a inceput sa fie de cateva luni, sa nu zic saptamani, o Ralu pe care doar tu o poti descrie. O femeie.
Stii, ti-as spune pe nume, dar ador atat de tare numele tau, incat prefer sa nu-l mai scriu aici.Caci daca-l scriu, risc sa.mi uit idea.Si sa te sun.Si e tarziu, tu dormi.Si esti departe. La dracu cu academia ta si cu pilotajul. Se putea pilota in doi oricum.Na! Ca mi-a scapat si asta.
Nu stiu ce se intampla cu mine, sunt rupta de tot, nu mai e sentimentul ala de iubire, cred ca iubirea incepe printr o mare de pasiune. E altceva cu tine. E o stare de bine, o pasiune si o dorinta a dreaq de tare.
Imi place ca te vad rar, putin, doar ca toate momentele cu tine sunt intense. Imi place ca sunt o femeie in ochii tai si o copila cand ma prezinti la toate cunostintele tale.
Vrei sa vezi ca pot fi femeie cu oricine? Doar cred ca incep sa invat asta de la tine, de la un barbat. Hm.. ma opresc aici sa nu imi scape multe detalii.
Stii ca discutia aia cu indragostitul si iubitul mi-a ramas intiparita in cap. Consideram ca iubesc pana acum ceva timp, acum stiu sigur ca nu, imi placea sa depind doar de aceea persoana. Nu stiu ce e, o fi indragosteala.Dar tot tu, cand m ai zdruncinat asa cu manutele tale, care numai manute nu sunt, mi-ai spus: A te indragosti de o persoana inseamna sa iubesti coincidentele. A iubi o persoana inseamna sa te indragostesti de diferente.
Eu nu stiu ce simt, ti-am spus.Nu stiu inca ce e aia iubire. Am spus te iubesc cuiva, dar nu a fost din suflet ci din dorinta de a mi se inapoia. Acum nu stiu ce sa iti spun, sau stiu, Exact acelas mesaj pe care ti.l trimit zilnic, sau ti-l trimiteam. ¨Lasa dracu pestera, si vino la madrid.¨
Si acum o sa se inteleaga de tine ca esti un mic Mowgli, un salbatic, nu dragilor. Pesterea este o academie de piloti militari. Unde se poate face doar Manuele. Ha, razi cand o sa traduci cu google translate nu?
Pai bine mai, Toni. Stiu doar ca .mi plac toate diferentele pe care le vad la tine. Ca eu sunt diferita cu tine si langa tine. Si ca ma simt, al dreaq de adevarat, FOARTE DIFERITA cu tine. Sunt eu, aceeasi eu atat de diferita.
Hai sa te vad, daca reusesti sa ma faci sa ma indragostescc si apoi sa iubesc diferentele pe care deja le ador la tine.
LASA DRACU PESTERA, si vino la Madrid. Promit sa dorm tot weelendul in Pinto !!
miercuri, 15 septembrie 2010
Moment
Crezi ca-i totul uitare?Ca poti sa sari peste un morman de iubire si sa nu te atinga? E usor, atat de usor sa isi las fruntea libera, la marginea unei ferestre, tarziu in noapte cand luna isi cauta locul de sezuta desupra unor ganduri murdare de peste zi.
Si eu cred uneori ca mint?Nu. Asta chiar este realitatea.In orice mic colt din fata ochilor meu, in orice bucatica de stralucire sau in orice loc pe care am impresia ca domneste magia. Si vantul are un puf aparte cand imi atinge obrajii, atunci cand te caut pe cerul instelat, cand e trecut de ora dois´pe, cand imi e dor de tine si cand am puterea sa mai sper ca am sa te revad.Asta da vis, pierdut de orice realitate, de orice cuvant si chiar de orice adiere de vant. Tu esti pierdut, mult prea departe.
Chiar si cuvantul in sine, departare, te indeparteaza, esti atat de departe incat pot sa spun in orice moment ca esti langa mine.Iar cand vantul imi bate peste obraj, cand as plange sau te-as ruga sa-mi raspunzi, simti ca esti tu.
Pana si stele pe care le innumar in fiecare seara imi dau impresia ca te gazduiesc si tind sa cred ca sunt momente cand totul este un etern, desi este un etern limitat, dar unde cuvantul uitare este si va ramane nedefinit.
In acel etern limitat cand pot sa-ti spun iar si iar si la nesfarsit ca sunt multumita ca am coincis in aceasta viata, ma simt eu , eu departe de mastile pe care le-am purtat, gandidu-ma ca totusi poate am sa te mai gasesc undeva.
Si ador sa aud gargarii, aici, la fereastra mea, chiar exista gargari.Sunt in surdina uneori si-mi este greu sa-i aud, ptr ca ma las invalmasite de amintirile ce-mi vorbeasc de aceea perioada de care-mi este atat de drag sa-mi amintesc. Acea perioada ce mi te-a dat si la scurt timp te-a luat tuturor.
La fereastra mea, unde vantul imi trimite imbratisari din partea Lunii, unde stele ma poarta in acelas vals de sperante, stiu sigur ca esti si tu.Dar sa stii ca eu te vreau pe tine cum erai atunci, nu ca o amintire, ci ca acel cineva de care imi era atata drag sa-l intalnesc in fiece vacanta.
Vantule? Rasuceste cheita in uitare si inchide-o, caci eu nu vreau sa uit ceva ce-mi da o fericire plina de tristete.
Si eu cred uneori ca mint?Nu. Asta chiar este realitatea.In orice mic colt din fata ochilor meu, in orice bucatica de stralucire sau in orice loc pe care am impresia ca domneste magia. Si vantul are un puf aparte cand imi atinge obrajii, atunci cand te caut pe cerul instelat, cand e trecut de ora dois´pe, cand imi e dor de tine si cand am puterea sa mai sper ca am sa te revad.Asta da vis, pierdut de orice realitate, de orice cuvant si chiar de orice adiere de vant. Tu esti pierdut, mult prea departe.
Chiar si cuvantul in sine, departare, te indeparteaza, esti atat de departe incat pot sa spun in orice moment ca esti langa mine.Iar cand vantul imi bate peste obraj, cand as plange sau te-as ruga sa-mi raspunzi, simti ca esti tu.
Pana si stele pe care le innumar in fiecare seara imi dau impresia ca te gazduiesc si tind sa cred ca sunt momente cand totul este un etern, desi este un etern limitat, dar unde cuvantul uitare este si va ramane nedefinit.
In acel etern limitat cand pot sa-ti spun iar si iar si la nesfarsit ca sunt multumita ca am coincis in aceasta viata, ma simt eu , eu departe de mastile pe care le-am purtat, gandidu-ma ca totusi poate am sa te mai gasesc undeva.
Si ador sa aud gargarii, aici, la fereastra mea, chiar exista gargari.Sunt in surdina uneori si-mi este greu sa-i aud, ptr ca ma las invalmasite de amintirile ce-mi vorbeasc de aceea perioada de care-mi este atat de drag sa-mi amintesc. Acea perioada ce mi te-a dat si la scurt timp te-a luat tuturor.
La fereastra mea, unde vantul imi trimite imbratisari din partea Lunii, unde stele ma poarta in acelas vals de sperante, stiu sigur ca esti si tu.Dar sa stii ca eu te vreau pe tine cum erai atunci, nu ca o amintire, ci ca acel cineva de care imi era atata drag sa-l intalnesc in fiece vacanta.
Vantule? Rasuceste cheita in uitare si inchide-o, caci eu nu vreau sa uit ceva ce-mi da o fericire plina de tristete.
marți, 14 septembrie 2010
Cum sa iti povestesc tacerea ce ma prinde cand vorbesti ?Ce ma-ntetoseaza si ma lasa fara cuvinte cand iti spun ce simt, daca nu inaintam nimic, tu nu asculti ce simt si eu arunc prosupul peste ganduri.
Cand eu cobor bratele de ce nu aranjam nimic ?Tu continui cu neincrederea intre ce visele se pierd.NU vreau sa-mi para rau ca m-am indragostit de tine, dar uneori sa stii ca se intampla.
Spune mi ce ni se intampla, fara sa traim inainte totul era alb si acum e gri. Si incep sa sune toate alarmele si frica , am cazut in trampa, dar de ce nu le aranjam odata sa nu mai ne facem rau daca stim ca ne e bine unul cu altul ?
Imi spui ca iti doresti sa te las si nu imi mai vorbesti, mai imi frica imi este de tacere si-mi striga privirea ta si incep din nou sa ma gandesc cum sa rezolv ce e intre noi, incercand sa te conving, dar vezi tu nu totul se poate planifica.
Si ce frumos ca in visele mele niciodata nu ne certam, dar mereu ma trezesc si nu esti sa ma iei in brate in timp ce ascult un trist tango si astept sa vina VINERI.
Estribillo
Cand eu cobor bratele de ce nu aranjam nimic ?Tu continui cu neincrederea intre ce visele se pierd.NU vreau sa-mi para rau ca m-am indragostit de tine, dar uneori sa stii ca se intampla.
Spune mi ce ni se intampla, fara sa traim inainte totul era alb si acum e gri. Si incep sa sune toate alarmele si frica , am cazut in trampa, dar de ce nu le aranjam odata sa nu mai ne facem rau daca stim ca ne e bine unul cu altul ?
Imi spui ca iti doresti sa te las si nu imi mai vorbesti, mai imi frica imi este de tacere si-mi striga privirea ta si incep din nou sa ma gandesc cum sa rezolv ce e intre noi, incercand sa te conving, dar vezi tu nu totul se poate planifica.
Si ce frumos ca in visele mele niciodata nu ne certam, dar mereu ma trezesc si nu esti sa ma iei in brate in timp ce ascult un trist tango si astept sa vina VINERI.
Estribillo
sâmbătă, 11 septembrie 2010
Andrei
Cuvintelor unde ati fugit?Nu-i vorba ca am prea mare nevoie de voi astazi, am nevoie de sentimente si de o adiere puternica de vant sa-mi sece raul de pe obrazi.
Stii ca daca m-as apuca sa scriu tot ceea ce simt pentru tine, as dezbraca cerul de stele si tot as continua sa scriu peste valurile unui ocean ce plange astazi, a plans si ieri si vreau ca maine sa rada.
Inca nu stiu cum sa exprim ce simt, cred ca e ceva mai mult decat iubire, si ce iubire poate fi mai pura si mai frumoasa decat iubirea aceea negresita, iubirea pe care nimeni si nimic nu o poate schimba.Acel sentiment neatins, neschimbat. E lafel, si nu stiu, nu inteleg, practic acum te cunosc mai mult decat atunci. Ce atunci !
Stii ca te-am cautat ?Eu te-am cautat, peste oceane, deasupra soarelui, unde Luna adesea imbratiseaza tot ¨Universul¨. Eu te-am cautat aici, te am cautat acolo, te am cautat ieri si te caut si azi. Stii ca te caut ? Secunda cu secunda, desi stiu ca esti aici, te caut sa te vad, sa fiu sigura. Te caut in fiecare privire, oricine ma priveste sau priveste , ma uit atenta, poate poate constiinta se inseala, poate tu continui sa fi aici. La fiecare pas te caut, cine stie ce loc imi va aduce si mai aminte de tine, te caut in orice imbratisare, te-am cautat in orice, in tot. Te-am cautat si in baiatul ala pe care ti-am promis sa-l iubesc, si l-am iubit asa, sa fie, ca eu te cautam pe tine, dar nici acolo nu te am gasit.
Te caut chiar si in orice cuvinte, deloc.
Nici visele nu mai sunt vise, ptr ca totul este dezamagire, orice rezulta a nu fi tu.
Pur si simplu totul este simplu, dar nu e pur. Si amintirile ? Bijuteri pierdute.
Azi te-am cautat stii ?Ptr cateva minute te-am si gasit. Si maine vei afla de ce, mama ta o sa iti povesteasca.
Nu te-am uitat bai Mogose !! Si ma bucur! Ma inconjoara o fericire enorm de trista! Fericirea ca te-am cunoscut, atat de trista ca ... alunec pe propriile mele lacrimi.
Nu mi ai spus nimic de pilot ! iti place nu iti place?
Ce sentiment ciudat, sa te iubesc si sa nu te pot ajunge.
Stii ca daca m-as apuca sa scriu tot ceea ce simt pentru tine, as dezbraca cerul de stele si tot as continua sa scriu peste valurile unui ocean ce plange astazi, a plans si ieri si vreau ca maine sa rada.
Inca nu stiu cum sa exprim ce simt, cred ca e ceva mai mult decat iubire, si ce iubire poate fi mai pura si mai frumoasa decat iubirea aceea negresita, iubirea pe care nimeni si nimic nu o poate schimba.Acel sentiment neatins, neschimbat. E lafel, si nu stiu, nu inteleg, practic acum te cunosc mai mult decat atunci. Ce atunci !
Stii ca te-am cautat ?Eu te-am cautat, peste oceane, deasupra soarelui, unde Luna adesea imbratiseaza tot ¨Universul¨. Eu te-am cautat aici, te am cautat acolo, te am cautat ieri si te caut si azi. Stii ca te caut ? Secunda cu secunda, desi stiu ca esti aici, te caut sa te vad, sa fiu sigura. Te caut in fiecare privire, oricine ma priveste sau priveste , ma uit atenta, poate poate constiinta se inseala, poate tu continui sa fi aici. La fiecare pas te caut, cine stie ce loc imi va aduce si mai aminte de tine, te caut in orice imbratisare, te-am cautat in orice, in tot. Te-am cautat si in baiatul ala pe care ti-am promis sa-l iubesc, si l-am iubit asa, sa fie, ca eu te cautam pe tine, dar nici acolo nu te am gasit.
Te caut chiar si in orice cuvinte, deloc.
Nici visele nu mai sunt vise, ptr ca totul este dezamagire, orice rezulta a nu fi tu.
Pur si simplu totul este simplu, dar nu e pur. Si amintirile ? Bijuteri pierdute.
Azi te-am cautat stii ?Ptr cateva minute te-am si gasit. Si maine vei afla de ce, mama ta o sa iti povesteasca.
Nu te-am uitat bai Mogose !! Si ma bucur! Ma inconjoara o fericire enorm de trista! Fericirea ca te-am cunoscut, atat de trista ca ... alunec pe propriile mele lacrimi.
Nu mi ai spus nimic de pilot ! iti place nu iti place?
Ce sentiment ciudat, sa te iubesc si sa nu te pot ajunge.
vineri, 3 septembrie 2010
Toni my driver.
In acea dupa-amiaza m-am asezat sa-mi vad viata trecand, lumina soarelui reflectandu-mi toata realitatea .Era singur si usor am aparut eu, nici nu l-am lasat sa respire.Si dintr-o data i-am furat un sarut si putin mai mult .
Timpul a vrut sa ne intalnim, si nu a fost o coincidenta sa-l vad asa, zambind cu verticalitate.Cerul rosu ne a aratat ca era o zi ca oricare alta.Fiecare stilou din sufletul meu desena pe picioarele lui.
Deja miroase a iubire, dulce si frumos, acordurile libertatii noastre.
Si mi-a lasat inima prostanaca si un sarut pe acele scari, toamna se strange intr-o singura postare. Luna plina lumineaza tristetea din sufletul meu, pentru mine nu numai ca a rasarit soarele, ba chiar m-a si imbratisat la rasarit.
Acum lumea mea este incolacita pe mijlocul lui, nu vreau sa stiu daca am zile sa traiesc.Stiu doar ca vad scris printre stele ca acei ochisori nu ma vor lasa sa dorm.
Timpul a vrut sa ne intalnim, si nu a fost o coincidenta sa-l vad asa, zambind cu verticalitate.Cerul rosu ne a aratat ca era o zi ca oricare alta.Fiecare stilou din sufletul meu desena pe picioarele lui.
Deja miroase a iubire, dulce si frumos, acordurile libertatii noastre.
Si mi-a lasat inima prostanaca si un sarut pe acele scari, toamna se strange intr-o singura postare. Luna plina lumineaza tristetea din sufletul meu, pentru mine nu numai ca a rasarit soarele, ba chiar m-a si imbratisat la rasarit.
Acum lumea mea este incolacita pe mijlocul lui, nu vreau sa stiu daca am zile sa traiesc.Stiu doar ca vad scris printre stele ca acei ochisori nu ma vor lasa sa dorm.
Suna clopotele unei vietii noi.
CE IUBESC, EXACT CE SUNT:
Incepe din
nou, pasiunea sa cuprinda aceste trotuare.
CE AM, ASTA DAU.
Da
Se scutura putin praful pe aici. Raman mult carto nerascolite. Raftul sufletului usor incepe sa se lase necantarit.Si nu-mi sta in fire sa rascolesc mereu acelas sentiment ce se pierdea printre filele unor concepte.Deja e tarziu sa ma mint, sa mint ca dulapul, raftul dulapului este sustinut si are o baza puternica.
Nu.Edenul deja nu este acelas. Asa cum nici eu si nici el, cel ce gandva a fost el, nu vom ramane aceias. Sterg praful, pentru ca dintr-o carte superba, te-ai transformat in praf, cartea s-a inveghit si usor usor paginile ei s.au rupt, incat nici coperta nu o mai pot pastra.
Si am citit cartea, vreau sa spun ca am iubit-o! Mult timp si intens de mult. Dar cand el, cel ce a fost candva el, a inceput sa rupa din pagini, sentimentul meu si el s-a micsorat.
Si nu a fost o micsorare brusca, nu noua carte pe care astazi o tin in palme este de vina. Si doar el, cel ce candva a fost el, el in timp.De mult contribuia la diminuarea unei carti pe care am citit, am iubit-o.
Si ma minteam ca o mai iubesc, pana ce am vazut o noua carte. Era exact cartea la care visam. Toni, the driver.
Acum te las pe tine sa umbli blogul meu de minunati. Tu, care pari un copilas desi esti al dracului de barbat.
Stii?Oricum nu intelegi foarte multe in romana, dar ai sa citesti blogul asta, o sa-l citim amandoi.Acum nu, ca e prea devreme inca.
Oricum ...
Sera tan magico,
tan intensi y unico
tanto amor que entregar
HASTA QUE LLEGUES TU.
Si ai ajuns. Toni, pilotul militar.
Nu.Edenul deja nu este acelas. Asa cum nici eu si nici el, cel ce gandva a fost el, nu vom ramane aceias. Sterg praful, pentru ca dintr-o carte superba, te-ai transformat in praf, cartea s-a inveghit si usor usor paginile ei s.au rupt, incat nici coperta nu o mai pot pastra.
Si am citit cartea, vreau sa spun ca am iubit-o! Mult timp si intens de mult. Dar cand el, cel ce a fost candva el, a inceput sa rupa din pagini, sentimentul meu si el s-a micsorat.
Si nu a fost o micsorare brusca, nu noua carte pe care astazi o tin in palme este de vina. Si doar el, cel ce candva a fost el, el in timp.De mult contribuia la diminuarea unei carti pe care am citit, am iubit-o.
Si ma minteam ca o mai iubesc, pana ce am vazut o noua carte. Era exact cartea la care visam. Toni, the driver.
Acum te las pe tine sa umbli blogul meu de minunati. Tu, care pari un copilas desi esti al dracului de barbat.
Stii?Oricum nu intelegi foarte multe in romana, dar ai sa citesti blogul asta, o sa-l citim amandoi.Acum nu, ca e prea devreme inca.
Oricum ...
Sera tan magico,
tan intensi y unico
tanto amor que entregar
HASTA QUE LLEGUES TU.
Si ai ajuns. Toni, pilotul militar.
miercuri, 1 septembrie 2010
Ciudat de frumos.
Inca nu stiu ce simte sufletul meu. Imi ocup timpul gandindu-ma la un alt el. Inca nu am cele mai frumoase cuvinte sa-l descriu.
Trenul te-a adus intr-o statiune aiurea, Atocha si deja spunem multe.
Trec greu secundele si uneori relizez ca e aceasi poveste, dar sentimentul tot altul. Poate mai intens sau poate doar confuzie. Doar secundele cand ma privesti ma fac sa observ ca barca pe care ma aflam cu ceva timp in urma, a fost in majoritatea timpului surpata. Nu stiu de ce soarele imi face cadouri exact pe gustul meu si uneori ma tem sa te dezpaghetez si sa te gasesc asa cum esti tu.
Dar tu ia-ma in brate, desi stiu ca si tu ai plecai, insa increderea ca tu vei reveni la interval scurt de timp ma bucur.
Ma intrebi uneori cum tu ai reusit sa mi furi toate planurile si lacirmile si momentele de tristete. Tu, da , esti diferit.
Esti ceva ce imi doream sa gasesc sau sa construiesc, uite ca ce mi doream m a gasit inainte sa caut.
Hai ia-ma iar in brate si spune-mi ca sunt atat de mica si slabuta incat iti e frica sa ma privesti. Si eu am sa iti sppune ce iti place sa auzi: somebody dreams you.
Cred ca el este capitolul cel mai fericit din viata mea. Si da din cap pana in picioare imi place.
Trenul te-a adus intr-o statiune aiurea, Atocha si deja spunem multe.
Trec greu secundele si uneori relizez ca e aceasi poveste, dar sentimentul tot altul. Poate mai intens sau poate doar confuzie. Doar secundele cand ma privesti ma fac sa observ ca barca pe care ma aflam cu ceva timp in urma, a fost in majoritatea timpului surpata. Nu stiu de ce soarele imi face cadouri exact pe gustul meu si uneori ma tem sa te dezpaghetez si sa te gasesc asa cum esti tu.
Dar tu ia-ma in brate, desi stiu ca si tu ai plecai, insa increderea ca tu vei reveni la interval scurt de timp ma bucur.
Ma intrebi uneori cum tu ai reusit sa mi furi toate planurile si lacirmile si momentele de tristete. Tu, da , esti diferit.
Esti ceva ce imi doream sa gasesc sau sa construiesc, uite ca ce mi doream m a gasit inainte sa caut.
Hai ia-ma iar in brate si spune-mi ca sunt atat de mica si slabuta incat iti e frica sa ma privesti. Si eu am sa iti sppune ce iti place sa auzi: somebody dreams you.
Cred ca el este capitolul cel mai fericit din viata mea. Si da din cap pana in picioare imi place.
joi, 26 august 2010
Hai, Domnul Alexandru, sa fim barbat odata in viata si sa dam lucrurile pe fata. Aici unde oricum nu citeste nimeni si , si daca ar citi nu te cunoaste.
¨Sa dam lucrurile pe fata . ¨ Astea ar fi cuvintele tale, pe care le-ai folosit in repetate randuri, dar niciodata nu ai avut ce trebuie in pantaloni sa faci si faptul asta.
Nici nu pretind si nici nu mai pretind dupa atatea fapte, injosiri ale tale, nu ale mele, sa mai aud de la tine care ar fi adevarul. Oricum eu il stiu, si sunt singura, indiferent de ce ai zice si ai striga tu in gura mare.
Cred ca am gresit enorm ca m-am dat asa spre tine dintr-o data, dupa Andrei.
Ce vreau sa spun ? Stie oricum toata natiunea, nu e persoana sa nu ma cunoasca si sa nu stie faptul ca tot timpul am fost indragostita de Andrei, dar n-am avut norocul sa se uite la mine, decat in 2008. Si cum s-a uitat, sa nu crezi ca nu ii stiam intentiile, el spre deosebire de tine, a avut barbatie sa si le spuna, pe fata. Uite ce si cum. In schimb a avea si inspiratia proasta sa-mi spuna ca i-ar placea sa ma vada cu tine, si nu m-ar mira sa aud sa iti fi spus si tie asta. Hai! Sa o dam in ¨pula ta¨ de treaba.
Ti-am zis de cand am inceput prima data sa vorbim, nu ca amici, ca nu-mi place sa povesteasca x si y ce face cu mine si ti-am spus ca Andrei e Andrei ptr mine, si sper tine m-am dat in special pentru Andrei. In tine eu chiar il gasesc pe baiatul ala sau mai bine spus in gaseam, credeam ca-l gasesc.
Ti-am spus si ti-am repetat mereu, la fiecare cearta, cand ai ajuns sa vorbeste in acelas mod, nu suport nu ptr ca ai vorbi de mine, ca nu as fi singura fata de care un tip care se crede mare barbat si mare frumusete vorbeste asa cum o faci tu, ci ptr simplu fapt ca e Andrei la mijloc in toata treaba asta, ca asa mi am consolidat sentimentele.
A fost o greseala, dar nu a fost o greseala cand te tot comparam cu el.
Si daca spui ca am fost un fison, asta o pui acum, pana acum o luna spuneai altceva. Sunt un fison ca ia vreut sa iti bati joc intr-un final de Ralu ca stiai tu ca tine la tn de la Andrei.
Ce ai spus prietenilor tai, la fiecare coltisor de strada si la fiecare persoana din prahova aia : ¨E o panarama, un gunoi, i-am dat la..., am .. in c.r,am facut-o de bani, am batut-o.¨
Niciodata sa intelegi asta, nu mi ar fi rusine sa recunosc ca am facut ceva cu sufletul, panarama stii mai bine ca oricine ca nu sunt.Ca am asteptat sa vii tu 7 luni sa ma ... (god!), cand gaseam peste tot. Dar am promis ceva cuiva, acelas Andrei, culmea, ca tu o sa fi tu, ptr ca el mi a spus ce mi a spus de tine si ca ¨fai asta eu cu zoder te vad pe tine¨ cu cuvintele lui. Ti ai dori prea mult tu sa ma vezi panarama, dar ti-am mai spus eu de promisiunile mele chiar ma tin, chiar mi le respect, mai ales promisiunile facute lui Andrei.Si am sa le respect indiferent de ce ai zis tu.Si nu-mi e rusine sa reunosc nimic, ptr ca am coloana vertebrala, tie iti lipseste, daca aveai le tineai ptr tine, si inchidea pagina asta mult mai usor, pagina asta din viata. Explicai concis si concret.
Dar uneori educatia si aia luata dupa strazi e mai buna decat ceea ce ai facut tu.
Cu respet la ... in c.r , hai sa nu aduce discutia. As putea sa insir multe, dar repet am coloana vertebrala si respect prea mult pe Andrei, ptr ca are legatura cu tine implicit are cu el, dar cred ca in definitiv prietenia aia roza pe care o vedeam eu in voi si pe care am urcat o pe piedestal, nu stiu cat de roza e din partea ta.Sper asta sa fie lucru unde nu m am inselat.
M-ai facut de bani ?Zau! Asa multi bani am eu de m ai facut si tu de bani ?!Nu vreau sa spun Alex ceea ce stii perfect, da? Nu vreau sa te simti prost, repet, eu imi tin promisiunile, cle putin alea facute lui Andrei ;).
Si cand vreodata ai sa ajungi tu sa ma bagi ?Eu ti-am dat ceva genti in cap, dar recunosc ca am facut-o doar sa ma vada Schija ( ce colorata persoana... ), si sa par mai sus, ca in rest n as fi facut nici asta.
Si nu mai manca rahat in jurul tau, daca vrei cu adevarat sa arati ca nu simti nimic ptr mn, totusi deja devi asa aiurea. Stii vorbea minti, mintii pe ei pe toti, dar adevarul tot eu il cunosc mai bine si tu, si al de sus.SI esti macho in fata lor, ca n fata alora care ma cun cu adevarat pe mine, te ai facut cu adevarat DE CACAT.
Daca te mai iubesc si acum, o fac ptr Andrei, sa fie clar. Si am sa o fac ptr Andrei. Sunt sigura ca l ai dejamagit enorm, iar tablou ala era in mare parte ptr Andrei facut. Iar faza ca l ai aruncat, primul meu desen si cu Andrei, ce sa iti mai spun, m a convins de tot.
Nu ti-aio batut joc de mine, sa stii, ci de Andrei. Sper ptr Andrei sa ai o data in viata ta curajul sa spui sincer ce si cum in sufletul tau.
Urasc persoanele cu doua fete, si eu te am mintit, te am amenintat cu n si n de chestii.Scandal, circ, dar am avut coloana vvertebrala si inca o am sa recunosc.
Sunt cu cap peste tine la ceea ce inseamna repsest si consideratie.
Iar eu stiu perfect ca in sufletul tau nu e asa cum spui. Faptele spun multe.
Ralubi te saluta, esti un nesimtit pana una alta. SI repet ti ai batut joc de sneitmneutl meu legat de Andrei.
Daca as vrea sa te fac de ras, as putea spune multe, dar eu tocmai nu le consider de ras, ca tine. Si pur si simplu treburile noastre, dar te ai ofensat ca am spun nush cui ca te am pensat ?Zici ca ti am taiat ... puterea centrala.
¨Sa dam lucrurile pe fata . ¨ Astea ar fi cuvintele tale, pe care le-ai folosit in repetate randuri, dar niciodata nu ai avut ce trebuie in pantaloni sa faci si faptul asta.
Nici nu pretind si nici nu mai pretind dupa atatea fapte, injosiri ale tale, nu ale mele, sa mai aud de la tine care ar fi adevarul. Oricum eu il stiu, si sunt singura, indiferent de ce ai zice si ai striga tu in gura mare.
Cred ca am gresit enorm ca m-am dat asa spre tine dintr-o data, dupa Andrei.
Ce vreau sa spun ? Stie oricum toata natiunea, nu e persoana sa nu ma cunoasca si sa nu stie faptul ca tot timpul am fost indragostita de Andrei, dar n-am avut norocul sa se uite la mine, decat in 2008. Si cum s-a uitat, sa nu crezi ca nu ii stiam intentiile, el spre deosebire de tine, a avut barbatie sa si le spuna, pe fata. Uite ce si cum. In schimb a avea si inspiratia proasta sa-mi spuna ca i-ar placea sa ma vada cu tine, si nu m-ar mira sa aud sa iti fi spus si tie asta. Hai! Sa o dam in ¨pula ta¨ de treaba.
Ti-am zis de cand am inceput prima data sa vorbim, nu ca amici, ca nu-mi place sa povesteasca x si y ce face cu mine si ti-am spus ca Andrei e Andrei ptr mine, si sper tine m-am dat in special pentru Andrei. In tine eu chiar il gasesc pe baiatul ala sau mai bine spus in gaseam, credeam ca-l gasesc.
Ti-am spus si ti-am repetat mereu, la fiecare cearta, cand ai ajuns sa vorbeste in acelas mod, nu suport nu ptr ca ai vorbi de mine, ca nu as fi singura fata de care un tip care se crede mare barbat si mare frumusete vorbeste asa cum o faci tu, ci ptr simplu fapt ca e Andrei la mijloc in toata treaba asta, ca asa mi am consolidat sentimentele.
A fost o greseala, dar nu a fost o greseala cand te tot comparam cu el.
Si daca spui ca am fost un fison, asta o pui acum, pana acum o luna spuneai altceva. Sunt un fison ca ia vreut sa iti bati joc intr-un final de Ralu ca stiai tu ca tine la tn de la Andrei.
Ce ai spus prietenilor tai, la fiecare coltisor de strada si la fiecare persoana din prahova aia : ¨E o panarama, un gunoi, i-am dat la..., am .. in c.r,am facut-o de bani, am batut-o.¨
Niciodata sa intelegi asta, nu mi ar fi rusine sa recunosc ca am facut ceva cu sufletul, panarama stii mai bine ca oricine ca nu sunt.Ca am asteptat sa vii tu 7 luni sa ma ... (god!), cand gaseam peste tot. Dar am promis ceva cuiva, acelas Andrei, culmea, ca tu o sa fi tu, ptr ca el mi a spus ce mi a spus de tine si ca ¨fai asta eu cu zoder te vad pe tine¨ cu cuvintele lui. Ti ai dori prea mult tu sa ma vezi panarama, dar ti-am mai spus eu de promisiunile mele chiar ma tin, chiar mi le respect, mai ales promisiunile facute lui Andrei.Si am sa le respect indiferent de ce ai zis tu.Si nu-mi e rusine sa reunosc nimic, ptr ca am coloana vertebrala, tie iti lipseste, daca aveai le tineai ptr tine, si inchidea pagina asta mult mai usor, pagina asta din viata. Explicai concis si concret.
Dar uneori educatia si aia luata dupa strazi e mai buna decat ceea ce ai facut tu.
Cu respet la ... in c.r , hai sa nu aduce discutia. As putea sa insir multe, dar repet am coloana vertebrala si respect prea mult pe Andrei, ptr ca are legatura cu tine implicit are cu el, dar cred ca in definitiv prietenia aia roza pe care o vedeam eu in voi si pe care am urcat o pe piedestal, nu stiu cat de roza e din partea ta.Sper asta sa fie lucru unde nu m am inselat.
M-ai facut de bani ?Zau! Asa multi bani am eu de m ai facut si tu de bani ?!Nu vreau sa spun Alex ceea ce stii perfect, da? Nu vreau sa te simti prost, repet, eu imi tin promisiunile, cle putin alea facute lui Andrei ;).
Si cand vreodata ai sa ajungi tu sa ma bagi ?Eu ti-am dat ceva genti in cap, dar recunosc ca am facut-o doar sa ma vada Schija ( ce colorata persoana... ), si sa par mai sus, ca in rest n as fi facut nici asta.
Si nu mai manca rahat in jurul tau, daca vrei cu adevarat sa arati ca nu simti nimic ptr mn, totusi deja devi asa aiurea. Stii vorbea minti, mintii pe ei pe toti, dar adevarul tot eu il cunosc mai bine si tu, si al de sus.SI esti macho in fata lor, ca n fata alora care ma cun cu adevarat pe mine, te ai facut cu adevarat DE CACAT.
Daca te mai iubesc si acum, o fac ptr Andrei, sa fie clar. Si am sa o fac ptr Andrei. Sunt sigura ca l ai dejamagit enorm, iar tablou ala era in mare parte ptr Andrei facut. Iar faza ca l ai aruncat, primul meu desen si cu Andrei, ce sa iti mai spun, m a convins de tot.
Nu ti-aio batut joc de mine, sa stii, ci de Andrei. Sper ptr Andrei sa ai o data in viata ta curajul sa spui sincer ce si cum in sufletul tau.
Urasc persoanele cu doua fete, si eu te am mintit, te am amenintat cu n si n de chestii.Scandal, circ, dar am avut coloana vvertebrala si inca o am sa recunosc.
Sunt cu cap peste tine la ceea ce inseamna repsest si consideratie.
Iar eu stiu perfect ca in sufletul tau nu e asa cum spui. Faptele spun multe.
Ralubi te saluta, esti un nesimtit pana una alta. SI repet ti ai batut joc de sneitmneutl meu legat de Andrei.
Daca as vrea sa te fac de ras, as putea spune multe, dar eu tocmai nu le consider de ras, ca tine. Si pur si simplu treburile noastre, dar te ai ofensat ca am spun nush cui ca te am pensat ?Zici ca ti am taiat ... puterea centrala.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)