As invita Universul la o cafea. Stiu ca m-ar onora si ar sta cu mine la povesti, dar nu l pot forta sa se opreasca din conspiratie, doar pentru a mi face mie placerea.
Insa, el nu m-a uitat niciodata, poate si pentru faptul ca ma incred in puterea si-n magie lui. Si licoare de eternitate pe care mi-o imbrodit-o in suflet.Si pentu ca nu m-a uitat mi-a daruit o priveliste de stele.Si in fiecare stea am descoperit zambetul tau, in fiecare bucatica de cer statea ascunsa privirea ta, si-n departarea zarii vocea ta imi facea cu ochiul.Am stiu ca Universul a incercat sa mi desenez sufletul tau.Si cum o putea face mai bine daca nu folosindu se de elemntele lui mistice atat de dragi mie?
Le am tot privit, stateam pitita dupa draperie, intr un colt de fereastra. Si privind, usor usor luna prindea forma ei rotunda, in semn ca ingerii sunt fericiti.Imaginea se shcimba si se tot schimba, au aparut norii, alte stele si luna isi continua drumul pe marea rasturnata.Eu am ramas privind, pentru ca sufletul tau este acolo. Si cine a zis ca sufletul nu se poate vedea? Il poti vedea intocmai cu ochii sufletului, si cu iubire, cu multa iubire.
Si-ti amintesti cand ti am spus ¨cand imi va fi dor de tine, am sa mi amintesc de imbratisarea asta si de zambetul tau pe care l am daruit lunii?¨ Uite ca acum imi amintesc de tine, si lacrimile ?Lacrimile curg, dar nu de tristete, de dor.Iar verdele ochilor mei se dilata intr-un albastru imvolburat de dugi in diferite culori.
Dar cineva mi le sterge, este tot luna, draga de ea. Tot timpul isi aminteste sa ma mai indragosteasca putin de tine.Si ma gandesc cat este ea de fericita ca sentimentul meu creste pe zi ce trece, in ciuda distantei si a timpului..
Spune-mi luna, cum sa ti mai multumesc? Poate numindu-te cea mai dulce prietena, pentru ca esti in fiecare seara agatata-ntr-o rasturnare de valuri, si ma asculti, ma linistesti, ma imbratisezi si ma saruti e noapta buna.Tu nu te saturi niciodata de cuvintele mele, si mi mai diminuei din dorul baietelului nostru.
Pentru ca am realizat ceva, eu nu-l iubesc pe el, nu-l iubesc singura. Noi doua, defapt eu, tu marea si cerul ne-am alaturat sa-l iubim. Sa-i oferim o iubire pura, eterna si mistica. Si trimite-i un vis, un vis frumos, de dantela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu