Mai mult decat apa si decat aerul, am nevoie de tine si nu stiu cum sa spun: ca fara tine sunt a nimanui.
Decat sa i fac lui Dumnezeu un juramant, am nevoie de tine ca sa pot supravietui si de buzele tale ca de un aliment. Si nu pot sa ma gandesc ca te am pierdut si o sa ma invinga uitarea. Am sa te caut pana o sa mi orbeasca ochii si am sa te gasesc , sa ti daruiesc un zambet.



Ce trist e aceasta pedeapsa, sa te am la distanta si sa te iubesc, a fost atat de frumos acel putin timp, sa ne simtim vinovati de niste sarutari si mangaieri nevinovate.
Se spune ca vantul o sa fie mai fericit si niciodata nu o sa ne atinga obrajii, ca nu exista pedeapsa daca Dumnezeu a fost martor si ne a vazut vinavati ca ne am iubit ca doi adolescenti.


Mai mult decat sa vad Soarele si sa vad lumina zilei, am nevoie de tine si oriunde ai fii arta are bucurie, sa rupem frontierele, pana maine, daca Dumnezeu vrea, iti dau iubirea, viata si compania mea.
Vom pune poarti marii si ferestre raului, totul va fi al meu si al tau.Am sa te caut pana imi vor seca gandurile si te voi gasi intr un sarut inocent.



De neuitat a ramas momentul cand te am cunoscut si uitarii voi norocul ca acum nu mai esti langa maine. Sa vedem daca cerul va misca pamatul si ma uni nordul tau cu al meu sud.